OMG, la judecată

A venit toamna şi ecologiştii ies la atac. Asociaţia Agent Green a dat în judecată Ministerul Agriculturii şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului pe motiv că refuză să desecretizeze Registrul naţional al cultivatorilor de organisme modificate genetic.

Activiştii mediului sunt preocupaţi de zonele în care se cultivă în prezent porumb modificat genetic (MON810 al companiei Monsanto), dar şi de cazurile izolate de suprafeţe cultivate sau contaminate cu soia modificată genetic.

La doi ani de la intrarea în Uniunea Europeană, în România se mai găsesc cazuri izolate de însămânţări sau contaminări cu seminţe de soia modificate genetic (MG). Asta în contextul în care România s-a aliniat, începând cu 1 ianuarie 2007, politicii agricole a Uniunii în ceea ce priveşte regimul organismelor modificate genetic (OMG), iar respectarea angajamentelor în domeniu implică interzicerea cultivării de soia MG.

Voluntarii ecologişti ai Asociaţiei Agent Green au anunţat, la începutul acestei săptămâni, că, pe raza comunei Chirnogi din judeţul Călăraşi, a fost descoperit un lot de soia convenţională contaminată 0,28% cu soia Roundup Ready, brevetată de compania Monsanto. "Cultivarea de soia MG nu este autorizată în Uniunea Europeană, unde se aplică toleranţă zero în astfel de cazuri. Rezultatele de laborator confirmă că 0,28% din cultura de soia aflată între coordonatele GPS latitudine N 44° 05' 13,59" şi longitudine E 26° 31' 04,09" este modificată genetic", se arată într-un comunicat de presă al Agent Green.

"Dacă nu se iau măsuri imediate de distrugere a culturii, boabele produse de o singură plantă de soia MG vor putea fi însămânţate la anul, iar contaminarea va fi masivă", a adăugat Păun. El a declarat pentru Jurnalul Naţional că au fost analizate 441 de frunze de soia din plante diferite prelevate în diagonală în câmp, iar coordonatele GPS au fost înregistrate pe teren. Totodată au fost efectuate două feluri de analize - teste rapide, la faţa locului, şi la laboratorul certificat Umweltbundesamt din Viena (Cele rapide au arătat că este soia MG, iar cele de laborator că 0,28% din probe sunt OMG, ceea ce înseamnă că este un caz de contaminare).

DEZMINŢIRE
Autorităţile locale au dezminţit însă informaţia. DADR (Direcţia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Călăraşi) susţine, prin vocea inspectorului Constantin Angelescu, că nimic nu este adevărat. Responsabilul, care ieri (marţi) se afla în câmp pentru a preleva mostre de soia şi a le trimite la laborator, a declarat pentru Jurnalul Naţional că dezvăluirile Agent Green sunt "minciuni, minciuni, minciuni", lotul respectiv fiind cultivat doar cu soia convenţională necontaminată.

Cu rezultatul analizelor deja făcute la laboratorul austriac, ecologiştii de la Agent Green solicită Gărzii Naţionale de Mediu să distrugă cultura contaminată cu soia MG din Chirnogi şi cere Ministerului Agriculturii să renunţe la legislaţia pentru coexistenţa plantelor MG cu alte forme de agricultură şi să elimine plantele MG din catalogul naţional al soiurilor.

PRECEDENTE
Aceasta nu este însă prima abatere a întreprinzătorilor români în domeniul agriculturii. Ecologiştii au descoperit, în septembrie 2007, o suprafaţă cu soia MG în Insula Mare a Brăilei. Ca şi în 2009, au fost trimise mostre la Umweltbundesamt, iar rezultatele au confirmat temerile: plantele folosite în această cultură erau modificate genetic. În octombrie 2007, la zece luni după aderarea efectivă a României la UE, ecologiştii au găsit, în judeţul Bihor, un alt caz de cultivare ilegală
cu soia MG.




Puţin timp după această dezvăluire, Garda Naţională de Mediu arăta într-un comunicat că aproximativ 290 de hectare din comuna Batăr au fost cultivate cu soia MG. În consecinţă, GNM-Bihor a sancţionat cu amendă contravenţională societatea care deţinea cultura şi i-a impus să distrugă această cultură "prin tocare şi încorporare în sol cu arătură adâncă".

CHEMARE ÎN JUDECATĂ
În lupta declarată organismelor modificate genetic, ecologiştii de la Agent Green au depus, la începutul acestei săptămâni, la Curtea de Apel Bucureşti, cereri de chemare în judecată pentru Ministerul Agriculturii şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), pentru că aceste instituţii au refuzat, în repetate rânduri, să publice registrul naţional al cultivatorilor de OMG. Agent Green a solicitat instanţei pronunţarea unei hotărâri prin care cele două instituţii să fie obligate să desecretizeze registrul şi să amendeze "vinovaţii din minister şi ANMPM cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere a executării deciziei judecătoreşti".

"De trei ani încoace autorităţile refuză să publice Registrul naţional al cultivatorilor de plante MG. Întâi au pasat această responsabilitate de la unii la alţii. (...) Am insistat şi, în acest an, s-au decis să recunoască faptul că doresc să ţină în secret acest registru cu locaţiile culturilor OMG pe anii 2007-2009", a declarat preşedintele Agent Green, Gabriel Păun. Ca urmare a meciului de ping-pong în care au fost antrenaţi, ecologiştii au decis să facă dreptate pe cale legală "pentru ca fermierii şi consumatorii să se poată proteja de prezenţa" OMG.

DREPTUL LA INFORMARE
Secretizarea acestor locaţii încalcă atât dreptul publicului la accesul informaţiilor privind mediul, garantat de Convenţia de la Aarhus (semnată şi ratificată şi de România), cât şi Directiva Europeană 18/2001 (transpusă în România prin Legea 247/2009 pentru aprobarea OUG 43/2007), au arătat ecologiştii. Refuzul expres al autorităţilor de la Bucureşti pune fermierii şi consumatorii în imposibilitatea de a se proteja de OMG.

Atitudinea "ruşinoasă a Ministerului Agriculturii şi a ANPM care, mână în mână, trădează fermierii şi consumatorii aduce avantaje corporaţiilor agrochimice care produc OMG şi politicienilor aflaţi la putere şi implicaţi în această filieră. Aceştia au interesul ca situaţia să scape de sub control şi ţara să fie invadată de OMG. Sperăm că justiţia ne va da dreptate în timp util, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări europene", a încheiat Păun, amintind de cazuri similare din UE.

Vecinii noştri europeni ştiu că nu e de glumit cu justiţia. Curtea Europeană de Justiţie a dat câştig de cauză fermierului francez Pierre Azelvandre, care a dorit să obţină desecretizarea locaţiilor cu OMG din Franţa.

În urmă cu doi ani, Myrto Pispini de la Greenpeace International spunea: "România riscă să devină poarta din dos a UE pentru plantele MG pe care nimeni nu le doreşte. România ar trebui să promoveze o agricultură durabilă, care oferă alimente sănătoase şi pentru care piaţa UE este deschisă".