Omul Anului: Sorin Oprescu

Jurnalul Naţional îl declară pe primarul general al Capitalei, prof. dr Sorin Oprescu, Omul Anului.

Sorin Oprescu este Omul Anului pentru că a avut curajul să plece dintr-un partid puternic, PSD, pentru a candida ca independent la Primăria Capitalei.

Este Omul Anului pentru că nu s-a lăsat intimidat atunci când i s-a contestat şi respins candidatura la funcţia de primar general.

Este Omul Anului  pentru că e primul independent care a câştigat Primăria Capitalei, învingând contracandidaţi notorii şi maşinăria de partid din spatele lor.

Este Omul Anului pentru că o dată ce a fost ales primar general nu i-a dezamăgit pe bucureşteni, abandonându-i pentru funcţii mai înalte în stat. La şase luni de la alegeri, este şi acum în funcţie. Ba chiar mai vrea două mandate pentru a realiza tot ce şi-a propus şi a promis.

Este Omul Anului pentru că, imediat după preluarea mandatului, nu a tras de timp, ci a început în forţă. A demolat terasele de fiţe de pe malul Herăstrăului. A reziliat contractul cu firma de parcări Dalli şi a sesizat DNA pentru neregulile din Primăria Capitalei. A avut curajul să calce pe muşuroi şi a prezentat un raport despre starea Capitalei la preluarea mandatului, acuzând o serie de ilegalităţi din mandatele Băsescu-Videanu, de la plăţi ilegale în valoare de milioane de euro şi până la decontări în avans fără justificare. A demis directorii grei din Primăria Capitalei, de care nimeni n-a avut curajul să se atingă. Este vorba despre arhitectul-şef, Adrian Bold, şi Virgil Cârstea, şeful lacurilor şi parcurilor. Mai mult, cei care s-au simţit cu musca pe căciulă au plecat singuri, aşa cum a procedat Gheorghe Udrişte, directorul Direcţiei Transporturi.

Este Omul Anului pentru că a pus blocurile "Gemenii" din Piaţa Naţiunilor Unite la dispoziţia locatarilor din casele cu risc seismic ridicat şi aflate în proces de consolidare, precum şi foştilor chiriaşi evacuaţi din imobilele naţionalizate.

A decis să-i bucure pe toţi cetăţenii Capitalei, dar şi să atingă recorduri mondiale cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă prin care Bucureştiul să intre în Guiness Book.

Este Omul Anului pentru ce a făcut în şase luni de mandat şi francheţea de care dă dovadă. Oprescu a recunoscut public la bilanţul din 10 decembrie: "Eram un fraier, nu ştiam tot ce se întâmplă în Bucureşti, când eram în afara sistemului. Acum, însă, ştiu tot ce se întâmplă în Bucureşti!".

Este Omul Anului pentru că a rămas Om, indiferent că a fost sus sau jos, indiferent că a fost supus presiunii sau nu. Şi mereu cu aceeaşi francheţe. "În 1998, la prima mea participare la Primăria Capitalei, la campania electorală, venise un jurnalist foarte interesant, aşa (o spune cu accent englezesc), care mi-a zis: Am aflat că aveţi o amantă. Da, e bine, zic, că nu ai aflat că am vreo pisică pe unde mă duc să i-o trag. Păi, zice, cum rămâne, că i-aţi cumpărat apartament. Păi, da, i-am cumpărat apartament şi care ţi-e problema? Păi, da’ i-aţi cumpărat şi maşină. Da, i-am cumpărat şi maşină. Păi, şi am înţeles că v-a părăsit. Nu, domne, ne-am despărţit. Şi nu vă pare rău? Nu, domne", mărturisea recent Sorin Oprescu într-un interviu "Verde-n faţă" cu Marius Tucă.

Şi ca politician a fost la fel. "În urmă cu vreo 12 ani... Enervându-se şi interpretându-le că tinerii din partid ar fi vrut să facă un puci şi eu răspundeam de tineret, pentru că timp de trei ani m-am ocupat eu de organizaţia de tineret, atunci şi îi adunasem în jurul meu, supărat, Ion Iliescu, la o Delegaţie Permanentă, a zis: «Ce, crezi că nu ştiu că vă bateţi joc de mine? Uite şi Sorin, de exemplu, îmi spune tataie». Şi i-am explicat că o fac din suflet, o fac din credinţa mea pentru ce a fost tataia al meu pentru mine şi că nu găsesc nimic în asta, pentru că nu am spus niciodată tendenţios, n-am spus niciodată ireverenţios. Şi dacă vrea să înţeleagă, bine, dacă nu... dacă preferă să-i spună SPP-iştii, cum îi spuneau «bunicuţa», treaba lui... (...) În ’97, după ce se pierduseră alegerile, mi-aduc aminte că stăteam în anticamera lu’ domnul Iliescu ca să îi spună cineva «Bună dimineaţa», când se ducea să facă pipi. Nu mai era nimeni, fugiseră şi portarii, fugiseră toţi, rămăsesem acolo, în Kiseleff, în casa aia... i-am şi spus lui Năstase: «Domne, poate turnăm un film de groază aici». Nu mai eram decât patru inşi în ditamai casa", povesteşte Sorin Oprescu în acelaşi interviu.

Este Omului Anului pentru că nu a uitat lecţiile învăţate în viaţă şi de la cine le-a primit. "Bunicul a fost un tip supermişto, pentru că a fost un tip din ăsta autodidact. N-am ştiut câte clase are, cât învăţase, era maistru la pirotehnie. Era jos pălăria. Citise ăsta, mamă, ce citise! Cred că a citit bine şi a înţeles bine. Că altfel cine ştie ce-mi băga în cap... Vreo tâmpenie. Şi mă ducea la film... şi mă duceam împreună cu dânsul şi îmi făcea educaţia. Şi culturală, şi civică. Îmi spunea aşa: «Bă, fă bine în viaţă dacă poţi. Bine, bă! Fă bine cu caru’». «Bine, domne, da’ la toţi? Că unii sunt răi.» Şi zicea: «Fă şi la ăia şi apoi îţi spui în gândul tău aşa: Doamne, să dea Dumnezeu să nu am nevoie vreodată de ăsta». Şi chestiile mi-au rămas, cam asta a fost", îşi aminteşte Sorin Oprescu în dialogul cu Marius Tucă.

Este Omul Anului pentru că nu uită de unde a plecat: "Mă identific cu oricare de pe stradă. Ştiu viaţa lui, o bănuiesc, o intuiesc. E la fel ca a mea. Da, mă simt la fel ca ei, simt ca ei, gândesc la fel ca ei, nu am nimic deosebit, în plus faţă de ei".

"Sunt primul primar independent al Capitalei. 15 iunie va rămâne în istorie ca una dintre cele mai frumoase zile ale democraţiei. (...) Votul dumneavoastră a fost mai puternic decât interesele lor"
Sorin Oprescu - Iunie 2008