Promenadă pe culoarul fermecat al antichităţilor

Muzeul Ţăranului Român şi Jurnalul Naţional îi invită pe iubitorii de artă populară, la cea de-a doua ediţie a Târgului de Antichităţi Ţărăneşti. Într-o atmosferă cu parfum antic, cei peste 50 de participanţi din toate colţurile ţări şi-au expus "colecţiile".

Încă de la orele dimineţii, anticarii şi-au expus cu grijă vechile obiecte. Rând pe rând, icoanele, lămpile decorative, uneltele, doniţele, putineii şi ceasurile de perete şi-au găsit locul pe măsuţele din lemn. Prin glasul anilor ce au trecut, obiectele par dornice să îşi spună povestea. Chiar dacă nu mai sunt de mult aprinse, felinarele vechi de la intrare îţi dau bună ziua şi te trimit cu gândul la "traiul" de odinioară. Chipul statuilor din lemn zâmbesc către vizitatori, iar albumele vechi de fotografii se acoperă cu mândrie în ramele aurii şi bine întreţinute. Sub copertina ce le adăpostea de ploaie, printre exponatele nelipsite din gospodăria ţărănească, străluceau iconiţe, vase, discuri vechi şi aparate de radio.  

"Radiourile sunt din 1929. Nu sunt moştenire, au fost achiziţionate de mine în timp. Am la Braşov un anticariat şi, ce-i drept, sunt foarte pasionat de obiectele vechi. Din păcate, aici sunt expuse doar o parte din ele... cred că cele mai dragi", mărturiseşte braşoveanul Marian Spătaru. Din Braşov am poposit la Timişoara... acolo unde lădiţele de zestre şi statuile din ceramică stăteau la loc de cinste. "Multe obiecte le-am recondiţionat eu din alte piese de la Negreni, Cluj sau Oradea. Piesa aceasta antropomorfă pot spune că a captat destul de mult atenţia. Ea reprezintă ţăranul român de la 1800. Este foarte frumos lucrată. Lângă ea se află şi această piuă, unsă cu ceară. Întreţinute cum trebuie, obiectele se păstrează foarte bine, indiferent de vârsta pe are o au. Cu ajutorul ei pisau femeile grâul. Dar mai bune la vremea aceea erau morile. Am şi eu un exemplar aici!", ne spune domnul Hariudiunian.

LĂDIŢE ŞI ICOANE
Tot în "gospodăriile" de la Braşov se află expus un alt obiect inedit: o şa cu o vechime de peste 60 de ani, achiziţionată din Paris. Inscripţia capitalei Franţei, stilizată în colţul căpăstrului, atestă autenticitatea şi valoarea exponatului. Croită dintr-o piele extrem de tare, şaua nu poate trece neobservată pe culoarul antichităţilor. "E din piele şi e un model foarte reuşit. Aţi văzut de unde provine, deci nu pot spune că este un produs sută la sută românesc. Dar după ea au fost create alte modele şi, în felul acesta, obiceiul de a realiza ceva durabil s-a extins", adaugă unul dintre meşteri. După spusele meşterilor, cele mai apreciate obiecte au fost lădiţele şi icoanele. "Domnul Petre Roman a fost aici şi s-a arătat încântat de lădiţe şi de cufăr", ne spune un anticar. "Icoana aceasta - continuă el - este de la 1980. Nu am putut aduce mai multe lăzi sau piese de mobilier crestat, pentru că sunt mari şi ocupă foarte mult spaţiu. Un alt obiect frumos este acest album pentru fotografii. A aparţinut unor boieri şi l-am achiziţionat dintr-o casă bătrânească. Nu e recondiţionat, pur şi simplu s-a păstrat bine datorită calităţii şi modului în care a fost lucrat. Ramele sunt din lemn şi, după cum se vede, nu au nici cea mai mică urmă de deteriorare. Nu aş putea spune din ce an este, dar cred că are o vechime considerabilă."

CIRCUITUL CIVILIZAŢIEI
Prin intermediul acestui târg, desfăşurat în perioada 16-18 octombrie, Muzeul Ţăranului Român şi-a propus să reprezinte imaginea vie a ceea ce a însemnat gospodăria ţărănească în ansamblul ei. Mai mult, împreună cu anticarii, reprezentanţii muzeului au decis să salveze obiectele de la uitare, de la degradare şi să le reintroducă într-un circuit al civilizaţiei contemporane. Un circuit în care sunt invitaţi să ia parte nu numai iubitorii de artă populară, nu numai "devoratorii" de obiecte vechi, ci toţi cei care poartă în suflet obiceiurile şi tradiţiile patriei noastre. Aşadar, o dată ce aţi trecut pragul muzeului nu vă sfiiţi să daţi bineţe colecţiilor!

Căutaţi şi cumpăraţi!
Gospodăria ţărănească a fost completată de fel de fel de obiecte vechi. Cele mai des întâlnite au fost: covoarele, ştergarele, piesele de costum popular, icoanele pe lemn şi pe sticlă, crucile, pristolnicele, ceramica, mobilierul crestat, pictat - lăzile de zestre, mesele, scaunele, blidarele, lingurarele, dulapurile, doniţele, vasele din lemn, putineii, caucele, furcile şi roţile de tors, vârtelniţele, felinarele, ceasurile, candelabrele, piuliţele şi râşnitele de alamă... Veniţi, vedeţi, căutaţi, cumpăraţi!