Protonii au prins viteză

BIG BANG! ● Primul pas al experimentului de la CERN, îndeplinit cu succes
Cel mai mare experiment ştiinţific al secolului a început ieri, o dată cu punerea în funcţiune a acceleratorului de particule LHC, cu ajutorul căruia se încearcă recrearea în laborator a condiţiilor existente imediat după Big Bang.

BIG BANG! ● Primul pas al experimentului de la CERN, îndeplinit cu succes
Cel mai mare experiment ştiinţific al secolului a început ieri, o dată cu punerea în funcţiune a acceleratorului de particule LHC, cu ajutorul căruia se încearcă recrearea în laborator a condiţiilor existente imediat după Big Bang.

Cercetătorii de la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" spun că scopul testului de ieri, adică trecerea unui fascicul de protoni prin tot acceleratorul, a trecut cu notă maximă. "Întrucît viteza fasciculului este aproape de viteza luminii, acesta a avut un milion de rotaţii pe secundă în tubul respectiv", a declarat Mihai Petrovici. Dacă acest fascicul va fi stabil, se va trece la accelerarea lui în zilele următoare, pentru ca la 21 octombrie să se producă primele ciocniri între protoni. Experimentul este vegheat de specialişti din toată lumea, pentru a preveni o eventuală defecţiune. Acceleratorul circular se află lîngă Geneva, într-un tunel subteran, la 50-150 m adîncime, e lung de 27 km şi străpunge pe alocuri şi teritoriul Franţei. "Testul a trecut cu bine, fără nici un eveniment imprevizibil. Sigur, această trecere va continua pînă la 21 octombrie, cînd se va tăia panglica la modul oficial şi vor fi puşi în funcţiune detectorii", ne-a declarat directorul IFIN-HH, Nicolae Zamfir. Fizicianul consideră că există două scenarii în ceea ce priveşte rezultatele experimentului. În primul caz, modelele despre crearea Universului imaginate de ştiinţă ar putea fi confirmate. Sau există posibilitatea ca aşa-numita "particulă a lui Dumnezeu", particula Higgs, să nu fie găsită, iar în acest caz "înseamnă că imaginea noastră despre ce s-a întîmplat la Big Bang a fost simplistă. Ne puteam aştepta la un moment care ar putea răsturna legile fizicii", a explicat Zamfir. Mai mult, fizicianul garantează că experimentul nu reprezintă nici un risc pentru planetă. "Nu se va produce nici o catastrofă la CERN, deoarece laboratorul reproduce ceea ce se întîmplă în natură", a spus Zamfir. De aceeaşi părere este şi Mihai Caprini, un fizician român care lucrează în laboratoarele CERN de cîţiva ani: "Studii serioase, începute în 2003 şi finalizate în 2008 printr-un raport numit «Review of safety of LHC collisions», privind acceleratorul LHC, au ajuns la concluzia că LHC nu prezintă nici un pericol", a declarat Caprini.

SUSPICIUNI. La acest proiect, care durează mai bine de zece ani, participă 10.000 de savanţi din peste 70 de ţări. Printre ei sînt şi peste 100 de români. Otto Rossler, unul dintre cercetătorii care încearcă să oprească desfăşurarea experimentului, susţine că în patru ani experimentul de la CERN ar putea crea găuri negre care ar putea ajunge la o asemenea dimensiune încît ar absorbi Pămîntul. Rossler face parte dintr-un grup ce a atacat proiectul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, argumentînd că experimentul încalcă dreptul fundamental al omului la viaţă. Totuşi, sînt slabe şansele ca momentul apropiat de punere în funcţiune a detectorilor de la Geneva să fie amînat, întrucît CEDO consideră că experimentul nu prezintă pericol. Potrivit lui Nicolae Zamfir, teoria cercetătorului german sfidează legile fizicii: "Se prespune că există în Univers cîteva puncte care au un cîmp gravitaţional mult mai puternic decît stelele, şi este atît de puternic acest cîmp gravitaţional că atrage şi lumina. Deci, se presupune că este o acumulare mare de masă. Pentru că asta generează cîmp gravitaţional puternic. Acum, posibilitatea de a se forma găuri negre de la acest accelerator este imposibilă. Vă daţi seama că ar trebui să existe o acumulare de masă foarte mare ca să se formeze aceste găuri negre. Energia unui proton este mai mică decît energia unei muşte. Deci, n-are cum să se formeze atîta masă şi, implicit, găuri negre".

LAUDE. Conducerea Centrului de Cercetare Nucleară (CERN) se arată mîndră de reuşita testului. "Această serbare, astăzi, trebuie împărţită între două elemente: primul este plăcerea de a duce la capăt o pagină importantă, iar cel de-al doilea este speranţa că vom face mari descoperiri", a declarat directorul CERN, Robert Aymar. El a prezentat pe scurt etapele primei zile a testului din acceleratorul de particule LHC (Large Hadron Collider). "Cred că astăzi totul este gata pentru a reuşi", a adăugar Aymar. Directorul CERN a ţinut să precizeze că LHC reprezintă, la ora actuală, vîrful tehnologiei în materie de criogenie şi superconductivitate, ce "doboară orice record în domeniu".

Paşii testului au fost apoi detaliaţi de directorul proiectului LHC, Lyn Evans. "După injectarea fasciculului, a trebuit să aşteptăm aproximativ cinci secunde pentru a putea culege primele date", a explicat Evans. Ecranele de control arătau că fasciculul parcursese cu succes prima secţiune a inelului acceleratorului lung de 27 de kilometri, aflat la 100 de metri în pămînt, de-o parte şi de alta a frontierei franco-elveţiene. Apoi, în mai puţin de o oră, primul fascicul de protoni introdus în accelerator atinsese obiectivul propus de cercetători pentru prima zi a testului, şi anume, acela de a face turul complet al inelului. Fizicienii, care pregătesc de peste zece ani acest experiment, au izbucnit în aplauze, plini de satisfacţie. În timpul testului, fasciculul de protoni a atins o viteză de aproximativ 300.000 de kilometri pe secundă, fiind orientat în accelerator cu ajutorul a 9.300 de magneţi, montaţi în interiorul acestuia.

În zilele următoare va fi lansat un al doilea fascicul de protoni, ce va parcurge acceleratorul în sens invers, pentru a produce ciocnirea cu protonii din primul fascicul. Aceasta va avea loc după cîteva săptămîni, cel mai probabil, opt, după cum au explicat cercetătorii, citaţi de AFP. Aceste prime coliziuni vor crea o energie de aproximativ 450 gigaelectronvolţi (Gev).

Se vrea elucidat misterul găurii negre

În urma experimentului ar putea fi puse în evidenţă existenţa unor particule elementare, dinaintea atomilor, cum sînt aşa-numitele particule "supersimetrice". Se spune că acestea formează materia neagră, despre care nu se ştie, practic, nimic, doar că ar forma 23% din Univers, faţă de 4% din materia obişnuită, restul de 73% fiind "energie neagră", responsabilă cu expansiunea Universului. Testul ar putea permite şi identificarea antimateriei, generată în cantitate egală cu materia, în momentul Big Bang-ului de acum 13,7 miliarde de ani.