Reporter în Basarabia de Sud: Eroul de la Mărăşti îi înspăimântă pe ucraineni

La 9 martie se împlinesc 150 de ani de la naşterea, în satul Babele (astăzi Oziornoe, în raionul Ismail, regiunea Odessa, din sudul Ucrainei), a celui mai strălucit strateg militar român: mareşalul Alexandru Averescu.

Astăzi, în satul din sudul Basarabiei unde a venit pe lume cel cunoscut în analele istoriei militare drept "eroul de la Mărăşti", ar fi trebuit să aibă loc un eveniment care să-l omagieze. Asociaţia Ecologică "Ialpug" (condusă de Petru Şchiopu) şi Asociaţia Cultural-Naţională a Românilor "Basarabia" din Odessa (al cărei preşedinte este Anatol Popescu) au înaintat deja, de câteva săptămâni, către forurile raionale, o cerere referitoare la organizarea evenimentului în incinta şcolii din localitate. Nu cunoaştem motivele pentru care autorităţile nu au autorizat întâlnirea, la care iniţial fuseseră invitaţi şi oameni de cultură din România. Ştim însă că ieri, la Babele, mai mulţi lideri ai comunităţii româneşti din Basarabia de Sud au decis să se întâlnească în cadru restrâns pentru a-l omagia pe ilustrul strateg militar român.

TEAMA DE AVERESCU
De ce le este teamă oficialităţilor ucrainene de Averescu? Întrebarea poate că ar trebui pusă puţin altfel: ce teamă le inspiră istoria României, în gene­ral? Unul dintre localnicii cu care am stat de vorbă ne spunea că nici pe vremea sovieticilor, nici după ce Basarabia de Sud a revenit Ucrainei, prin fărâmiţarea URSS, manualele de istorie (fie ea istoria URSS, a Ucrainei sau istorie generală) "nu conţineau nici măcar cuvântul român" (am mai spus în articolele noastre faptul că membrii comunităţii etnice româneşti, cel mai adesea nu sunt recunoscuţi ca români, ci ca… moldoveni). Cu atât mai mult o figură legendară a României, precum mareşalul Alexandru Averescu, nu este privită cu ochi buni, de administraţia raională şi regională. Propunerea de a se instala un bust al mareşalului, în comună, a fost respinsă în consiliul raional de la Ismail cu 90% din voturi.

MAREŞALUL ŞI SATUL LUI
Indiferent de această poziţie făţişă, Averescu rămâne legat cu zeci de fire de memoria locului. Este un fapt cunoscut că, în 1856, tatăl său, Constantin Averescu, institutor, este cel care înfiinţează aici o şcoală românească. Venirea pe lume a fiului său s-a întâmplat într-un context istoric special, în martie 1859, la puţină vreme după ce "Rusia albă" ceda Ismailul (raion pe întinderea căruia se află şi Babele) către Principatele Române, stat tânăr, abia înfiinţat prin "Mica Unire" de la 24 ianuarie 1859. Teritoriul avea să fie ulterior din nou pierdut în favoarea Rusiei. Averescu avea să joace un rol important în Războiul de Întregire a Neamului (cum a fost cunoscut primul război mondial), prin care Basarabia şi implicit satul său aveau să revină din nou României. În calitate de comandant de armată, conduce trupele în bătălia de la Mărăşti, din iunie 1917. În ianuarie-februarie 1918 este prim-ministru al României (de altfel, a ocupat diferite funcţii, în mai multe guverne), negociind pacea silită cu Germania. Tot în această perioadă înfiinţează Liga Poporului – care va deveni ulterior Partidul Poporului, înfiinţând filiale în toate regiunile locuite de români. Se spunea despre el că, în acea perioadă, conducea "propria armată politică" (din partid făceau parte generalii Coandă, Crăiniceanu, Văleanu, Iancovescu, Răşcanu, dar şi personalităţi publice precum Octavian Goga sau P.P. Negulescu). Probabil o căutare în arhive ar releva că printre membrii partidului său s-au numărat şi locuitori ai satului Babele, pe care se spune că l-ar fi vizitat în anii ’30. (La scurtă vreme după această vizită, de altfel, începe în sat construcţia unui cămin cultural, care este dat în folosinţă în anul 1938). Este, de altfel, perioada în care satul sud-basarabean îi purta numele. Pe documentele emise de primărie, era scris: satul General Alexandru Averescu. Un nume la care se va reveni, poate, cândva, când oamenii nu vor mai fi sub vremi, ci vremurile sub oameni.