România, condamnată la CEDO pentru evenimentele din 1989

CEDO a decis ca patru români afectaţi în timpul represiunii manifestaţiilor de la Timişoara, din decembrie 1989, să primească daune morale în valoare de câte 5.000 de euro.

România a fost condamnată ieri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru moartea unui manifestant şi rănirea a altor trei, în timpul revoltei anticomuniste de la Timişoara, din decembrie 1989. Curtea a decis ca timişorenilor Horia Teodor Şandru, Ştefan Răducan, Silvia Benea şi Daniela Grama să li se acorde câte 5.000 de euro ca daune morale. Timişorenii au invocat articolul 2 (privind dreptul la viaţă) şi 6, paragraful 1 (dreptul la un proces echitabil, desfăşurat pe o durată de timp rezonabilă) şi au arătat că ancheta făcută de autorităţile române în cazul evenimentelor din decembrie 1989 nu a permis stabilirea clară a vinovaţilor.

FAPTELE, PREZENTATE DE CURTE
La 16 decembrie 1989, la Timişoara au izbucnit manifestaţii împotriva regimului comunist. La 17 decembrie, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu, preşedintele României, mai mulţi militari de rang înalt, printre care şi generalii Victor Atanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac au fost trimişi la Timişoara pentru a restabili ordinea, se arată în prezentarea CEDO. În timpul manifestărilor,  Horia Teodor Şandru şi Ştefan Răducan au fost răniţi de gloanţe, ca şi Trofin Benea, soţul Silviei Benea. Tot atunci a fost ucis Alexandru Grama, fratele Danielei Grama. Manifestaţiile au continuat până la căderea regimului comunist, la 22 decembrie 1989. "Generalii menţionaţi mai sus s-au raliat noii puteri şi au devenit în 1990 şi 1991, ministrul al Apărării, respectiv ministru al Internelor", mai precizează  CEDO.

Curtea arată că procedura deschisă la 12 ianuarie 1990 în cazul evenimentelor de la Timişoara nu s-a finalizat decât în octombrie 2008. CEDO mai notează că ancheta a fost încredinţată procurorilor militari care erau, la fel ca acuzaţii Mihai Chiţac şi Victor Stănculescu, militari subordonaţi, parte a unei ierarhii, din care făcuseră parte şi acuzaţii, care între 1990-1991 au fost miniştri ai Internelor, respectiv Apărării. Pe de altă parte, Curtea Europeană remarcă "o inactivitate totală" a Parchetului între aprilie 1990 şi martie 1996, precum şi amânări repetate şi termene mari între audieri. Dacă prima procedură s-a finalizat la 25 februarie 2000 la Curtea Supremă de Justiţie, ansamblul procedurii a fost lăsat în aer de recursul în anulare pronunţat de procurorul general în favoarea condamnaţilor, amânând o decizie definitivă în dosar încă opt ani, se arată în decizia CEDO.

"ANCHETA A DURAT PREA MULT"
Curtea a stabilit ieri în unanimitate, că a fost violat articolul 2 invocat de timişoreni, precizând că având în vedere această constatare, plângerea în temeiul articolului 6 cum că procedura penală a durat pentru mult timp nu trebuie să fie examinată separat. "Chiar dacă CEDO nu ignoră complexitate de netăgăduit a evenimentelor, estimează că durata anchetei nu poate fi justificată de contextul social şi politic, aşa cum susţine Guvernul. Dimpotrivă, importanţa sa pentru societatea românească ar fi trebuit să determine autorităţile române să trateze dosarul cu promptitudine şi fără întârzieri inutile, pentru a preveni aparenţa de tolerare a unor acte ilegale şi de complicitatea în această privinţă", se mai arată în decizia Curţii. Cei patru care s-au adresat Curţii de la Strasbourg sunt Horia Teodor Şandru, Ştefan Răducan, Silvia Benea şi Daniela Grama, căsătorită Moldovan, născuţi în 1941, 1959, 1928, respectiv 1974, toţi cu domiciliul în Timişoara.