Sfântul Andrei Şaguna, al Ardealului şi al tuturor românilor

Credincioşii din toată ţara sunt aşteptaţi la Sibiu la sfârşitul săptă­mâ­nii, pentru a participa la canoni­zarea fostului mitropolit al Ardealului, Andrei Şaguna. Acest eveniment, unic în faţa unei comunităţi, va avea loc la Ca­tedrala Mitropolitană din Sibiu, la 29 octombrie. Sfântul Sinod a ho­tă­rât, la 21 iulie, canonizarea mi­tro­po­li­ţilor Transilvaniei Andrei Şaguna şi Simion Ştefan, la pro­pu­nerea si­noa­delor mitropolitane ale Mi­tropoliei Ardealului şi Mitropoliei Clu­jului, Albei, Crişanei şi Maramu­reşului. „Sfântul Sinod a aprobat, dar proclamarea canonizării este ca şi întronizarea celui care a fost ales pe un post. Noi nu am făcut altceva decât să îl trecem în rândul sfinţilor, în calendar, pe cel pe care Dumnezeu l-a ales şi pe care credincioşii l-au cinstit până acum”, spune IPS Laurenţiu Streza.

Propunerea canonizării mitropolitului Andrei Şaguna a venit pentru prima oară în 2006, atunci când au fost trecuţi în rândul sfinţilor mitropoliţii Varlaam şi Dosoftei ai Moldovei, Antim Ivireanul şi Gri­gorie Dascălul ai Ţării Româneşti, Calinic cel Sfânt al Râmnicului, dar şi marii ierarhi ardeleni luptători pentru Ortodoxie din secolul al  XVII-lea Ilie Iorest şi Sava Branco­vici. An­drei Şaguna va avea zi de pomenire la 30 noiembrie, iar Simion Ştefan, la 24 aprilie.

Andrei Şaguna s-a implicat în mişcarea revoluţionară de la 1848 a românilor transilvăneni. A fost copreşedinte al Adunării naţionale româneşti de la Blaj, din 3/15 mai, cea care a formulat un program cu 16 revendicări politico-naţionale, apoi tot Adunarea l-a delegat în fruntea unor intelectuali români ca să ducă la Viena aceste petiţii pe care le-a prezentat împăratului, la Innsbruck şi la Viena, primind asigurări că ele vor fi satisfăcute. A tipărit mai multe manuale şcolare, a cerut profesorilor să scrie manuale, fiecare în specialitatea lui, a îndrumat întregul în­vă­ţă­mânt românesc. Sub îndrumarea lui, s-au înfiinţat aproape 800 de şcoli în Arhiepiscopia Sibiului.

Şaguna a înfiinţat mai multe fundaţii la Arhiepiscopie din care se acordau burse unor elevi şi studenţi merituoşi. La îndemnul lui, avocatul Emanuil Gojdu a creat o fundaţie din care să se acorde burse pentru elevi, studenţi, dar şi meseriaşi. S-au acordat peste 5.000 de burse până la Unirea din 1918.
Viaţa mitropolitului Andrei Şa­guna a fost plină de evenimente dem­ne de un cap al Bisericii care a ad­us lu­mină în sufletele şi în minţile ro­mâ­nilor, în vremuri tulburi. S-a năs­cut la Mişkolţ, în Ungaria, la 20 de­cembrie 1808, într-o familie de ne­gus­tori aro­mâni. Cerul copilăriei sale nu a fost chiar lipsit de nori, ba chiar a avut de depăşit numeroase obstaco­le, mai ales după falimentul tatălui său, când arhiepiscopul romano-ca­tolic de Egger, Ştefan Ficher, l-a de­ter­minat să treacă la catolicism, îm­preună cu întreaga familie. Potrivit le­gi­lor de atunci, cei trei copii, între care Anastasie, viitorul mitropolit, au fost declaraţi romano-catolici, în­să, la vârsta de 18 ani, toţi au de­clarat că vor să se întoarcă la credinţa pe care mama lor, Anastasia, nu a părăsit-o.

Andrei Şaguna a studiat, la Universitatea din Pesta, filosofia şi dreptul, având rezultate excepţionale la învăţătură. Cunoştea câteva limbi străine iar mulţi se aşteptau să în­cea­pă o carieră în lumea laică. Şi-a în­dreptat, însă, paşii spre Vârşeţ, la Şcoala Teologică iar la vârsta de 24 de ani, când a terminat studiile teo­logi­ce, a pornit spre Mănăstirea sâr­beas­că Hopovo. A făcut un an de novi­ciat, iar la 25 de ani a fost uns în monahism, la 12 octombrie 1833, sub numele de Andrei.

A activat în cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe timp de 13 ani, fiind foarte apreciat de ierarhi, între care şi ma­rele mitropolit Ştefan Strati­mi­ro­vici de la Karlovitz şi urmaşul său, Ştefan Stancovici, apoi de Iosif Raiacici, care avea să ajungă patriarh al Bi­sericii Ortodoxe Sârbe în anul 1848. A slujit ca asesor consistorial, în termenii de astăzi un consi­lier eparhial şi, în acelaşi timp, a fost şi administrator sau locţiitor de egumen la mănăstirile Iazac, Besenovo, Hopovo şi Kovil.

În 1846, după moartea primului epis­cop român de la Sibiu, Vasile Moga, mitropolitul ortodox sârb de la Kar­lovitz, Iosif Raiacici, l-a numit pe ar­himandritul Andrei Şaguna vicar ge­neral al Episcopiei vacante de la Si­biu. A fost hirotonit arhiereu în Ca­te­drala ortodoxă din Karlovitz, în Du­minica Tomii din 1848, de mitropolitul Iosif Raiacici, viitorul patriarh, asistat de doi episcopi sârbi. Fă­gă­du­ia atunci să-i „trezească” pe românii ardeleni din adâncul lor somn şi să-i ridice spre tot ce este bun şi înălţător.

A murit la 16/28 iunie 1873, lă­sând prin testament întreaga agoni­seală a vieţii sale Arhiepiscopiei Si­biului. Potrivit dorinţei sale testamentare, a fost înmormântat lângă bi­serica mare din Răşinari, unde slujise de multe ori, „fără pompă, fără mu­zică şi fără predică”, prohodit de un singur preot, duhovnicul său, ie­ro­monahul Gherman Bogdan. Cu toa­te acestea, la înmormântarea lui au participat mii de români veniţi din toate părţile Ardealului.

Pentru toate meritele sale şi tot ce a însemnat pentru spiritul ro­mâ­nesc din Ardeal, Andrei Şaguna va deveni sfânt ortodox român.

Moaştele Sf.  Apostol Andrei – în procesiune la Sibiu
Racla în care se află Cinstitul  cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, adus astăzi la Bucureşti de o delegaţie a  Bisericii Ortodoxe a Greciei, va fi dusă, în după-amiaza zilei de  28 octombrie, în procesiune,  la Catedrala mitropolitană din Sibiu, cu prilejul proclamării cano­ni­zării Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilva­ni­ei. Sfintele moaşte vor rămâne la Sibiu până în după-amiaza zilei de 29 octombrie.