Silicoane puse pe furiş, decontate la stat

Fostul director al Spitalului Judeţean între 2005 şi 2008 a înfiinţat, pe şest, în aprilie 2008, "secţia de chirurgie vasculară". În arhivele Ministerului Sănătăţii nu se găseşte nici un ordin oficial de înfiinţare a acestei secţii, ci doar un ordin prin care se stipulează câte paturi va avea secţia. În fapt, doctorul Ionac a luat din spaţiul şi paturile clinicilor de chirurgie I, II şi III şi a obţinut aparatura necesară. Aici se fac operaţii estetice: implanturi cu silicon, lipoplastii, dar şi alte intervenţii care nu ţin de specialitatea secţiei. Exemple există cu zecile.

Metoda de a face operaţia şi de a o deconta la CJAS Timiş e simplă. Astfel, Goldschmidt Loredana, o studentă de 23 de ani, apare la UPU, primire urgenţe, în ziua de 25 august 2009, la ora 8 şi 23 de minute. În fişa de prezentare, fata apare ca având asigurare obligatorie la CJAS Timiş. După un minut, la 8 şi 24, se întocmeşte o fişă de examinare, în care i se pune diagnosticul de "abces mamar". Adică o banală infecţie la un sân.

Pe fişă scrie că fata s-a prezentat la serviciul de gardă, departament SMURD, unde a fost preluată pentru examinare chiar de... profesorul Mihai Ionac, care nu are nici o atribuţie la urgenţe şi nici nu poate consulta la această secţie. Rapid, la ora 9 şi 3 minute, fetei i se eliberează un buletin de analize medicale, din care reiese că este perfect sănătoasă şi că nu prezintă nici un fel de infecţie. Analizele vor folosi însă pentru a i se face implantul de silicoane în sâni.

Apoi, fata este supusă unei operaţii în sala 8, secţia chirurgie II, sub numele de "Goldschmint", 24 de ani, din salonul 325, la data de 25 septembrie 2009. La diagnostic apare "aplazie mamară", adică sâni foarte mici, care necesită implant, fapt care explică şi durata operaţiei, de trei ore. La rubrica "operator" apar prof. dr Mihai Ionac şi dr Barac. Ulterior operaţiei, se întocmeşte foaia de observaţie clinică generală.

Aici însă numărul salonului este 326, nu 325, şi, pentru a acoperi internarea prin serviciul de urgenţă, se păstrează data de 22 septembrie.

Dovada falsului stă în fişa de prezentare din 25 august, care are codul 270255, acelaşi cu cel înscris pe foaia de observaţie post-operatorie din 25 septembrie. O mică "greşeală" care ascunde, de fapt, realizarea operaţiei, pentru că respectivul cod de prezentare este unic şi nu poate apărea în două luni diferite. Culmea culmilor, pacienta are chiar două foi de observaţie post-operatorii. Ele sunt identice, cu excepţia rubricii "diagnostic internare".

Pe una apare cu abces mamar, iar pe cealaltă, cu malformaţie congenitală a sânului. Asta cu toate că operaţia fusese făcută pentru repararea aplaziei mamare, adică pentru un implant de silicon. Fişa de prezentare de la Unitatea de Primire Urgenţe, făcută prin sistem computerizat, nu se poate falsifica. Acest document, cât şi dublurile şi falsurile din fişele întocmite de doctorul Ionac la el în secţie, l-au dat însă de gol. Bineînţeles că intervenţia şi lunga listă de materiale şi resurse au fost decontate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, forţată să facă acest lucru prin documentele întocmite de Ionac şi compania.

SCANDAL DECLANŞAT DE MOARTEA UNEI PACIENTE
Profesorul Ionac face astfel de operaţii ilegale de ani în şir. Un timp, acesta a fost acoperit de cel care l-a promovat, şef de secţie de chirurgie şi fost şef al Colegiului Medicilor Timiş, prof. dr Doru Bordoş. La operaţii, Mihai Ionac era asistat de doctoriţa Monica Ilia, medic primar ATI, până când aceasta i-a devenit incomodă şi Ionac a înlocuit-o cu medici rezidenţi, suficient de timizi ca să nu spargă tăcerea şi care, în plus, nu erau plătiţi sau primeau sume foarte mici.

Scandalul dintre doctoriţa Monica Ilia şi profesorul Mihai Ionac a început în iunie 2009, când aceasta s-a adresat în scris conducerii spitalului, Colegiului Medicilor din România şi Direcţiei de Sănătate Publică Timiş, denunţând faptul că, din iunie 2009, şeful secţiei ATI, Dorel Săndesc, i-a interzis să mai lucreze ca medic anestezist în blocul operator.

Dedesubtul conflictului este însă altul. Mihai Ionac a operat-o pe pacienta Maria Merjan, o femeie foarte corpolentă, făcându-i la clinica de chirurgie vasculară o abdomenoplastie, adică o îndepărtare a grăsimii de pe burtă. În urma operaţiei, femeia a fost transferată la secţia de anestezie şi terapie intensivă, unde a decedat. La cererea lui Ionac, prietenul său, şeful ATI Dorel Săndesc i-a cerut doctoriţei Monica Ilia să întocmească actele de deces ale femeii operate de Ionac. Monica Ilia urma să cadă "ţap ispăşitor", deşi era nevinovată.

Aceasta a refuzat, pe motiv că nu a făcut parte din echipa chirurgicală şi că vina o poartă profesorul Ionac. Ulterior, doctoriţei i s-a interzis să mai lucreze ca medic anestezist chiar la secţia ATI. Incredibil, în calculatorul secţiei pacienta Maria Merjan apare atât ca "externată", cât şi ca "decedată"! Alte operaţii estetice celebre făcute de doctorul Mihai Ionac la secţia de chirurgie vasculară sunt mamoreducţiile, adică micşorări de sâni, abdomenoplastii, repermeabilizare de trompe pentru tratarea sterilităţii feminine, care ţine strict de domeniul obstretică-ginecologie.




Mihai Ionac a pus în pericol viaţa mai multor pacienţi. Astfel a făcut o operaţie de colecistectomie (scoaterea bilei), dar a spart canalul coledoc, moment în care, panicat, l-a chemat de acasă pe profesorul Doru Bordoş, fostul său protector, care a închis pacientul şi l-a salvat. În toamna anului 2008, Mihai Ionac a reuşit performanţa de a mutila în doar 12 zile viaţa unui om. Internat iniţial cu o gangrenă, i-a amputat trei degete de la piciorul drept, apoi lucrurile s-au agravat, i-a amputat laba piciorului şi ulterior piciorul până la genunchi. Acum omul este invalid.

 

Mihai Ionac: "Reclamaţiile sunt ridicole"
Mihai Ionac (foto) susţine însă că el este victima colegilor de breaslă, invidioşi pe ascensiunea sa profesională. "Nu mai fac gărzi decât