2011, un an greu, în care vom trăi din împrumuturi

Anul 2011 se anunţă dificil atât pentru români, cât şi pentru autorităţi. Dar şi plin de speranţe. Estimările Ministerului de Finanţe arată că economia va înregistra o creştere timidă de doar 1,5%, care însă nu se va putea simţi şi în buzunarele românilor. Totodată, bugetul mai prevede un deficit de 4,4% din PIB, iar pentru încadrarea în această limită cheltuielile de personal au fost limitate la 39 miliarde de lei.

Însă statul român consumă mai mult decât are şi din acest motiv datoria publică guvernamentală va înregistra o creştere corespunzătoare necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar. Astfel, Ministerul de Finanţe a estimat un nivel al datoriei publice guvernamentale de 39,5% din PIB. Serviciul datoriei publice din 2011, adică banii pe care statul trebuie să-i achite pentru rate, dobânzi şi comisioane, se ridică la 14,1 miliarde de euro, dintr-un buget de 35 miliarde de euro. Astfel, peste o treime din PIB reprezintă plata ratelor şi dobânzilor la împrumuturile anterior contractate.

Bugetul mai prevede o inflaţie de 5,3% şi un curs de schimb mediu lei/euro de 4,21. Sunt cifre seci, dar care vor da mari bătăi de cap românilor. Ce se ascunde în spatele lor?

Pensiile din sistemul public, inclusiv pensia minimă garantată acordată în prezent sub forma unei indemnizaţii sociale, vor fi îngheţate la valorile actuale pe parcursul întregului an 2011, iar contribuţiile de asigurări sociale percepute angajatorului şi angajatului nu vor scădea sub nivelul actual.

Valoarea punctului de pensie va fi menţinută în 2011 la nivelul celei stabilite pentru anul 2010, respectiv la 732,8 lei, ceea ce înseamnă că puterea reală de cumpărare a pensionarilor va scădea cu cel puţin 3%, cât este prevăzută rata inflaţiei.

Cuantumul ajutorului de deces va fi stabilit la 2.022 de lei, în cazul asiguratului sau pensionarului, şi la 1.011 lei, pentru un membru de familie al acestuia. Salariile bugetarilor vor creşte cu 15%, dar în condiţiile în care nu vor mai primi al 13-lea salariu şi nici primă de vacanţă. Executivul s-a angajat să se încadreze în anvelopa salarială de 39 miliarde de lei.

Totuşi vor fi şi disponibilizări. Numai din Ministerul de Finanţe îşi vor pierde locul de muncă circa 2.000 de salariaţi. “Atâta s-a estimat, dar în urma reorganizării vom şti ce avem de făcut. Noi avem programul de restructurare, îl continuăm, pentru că viaţa ni-l cere”, a spus Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor Publice. În Ministerul de Finanţe, în ANAF şi unităţile din subordine lucrează 32.000 de persoane. România a încheiat anul cu 1.270.000 de funcţionari, iar în doi-trei ani trebuie să se ajungă la 900.000 de angajaţi în sectorul de stat, a anunţat preşedintele Traian Băsescu.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, spune că este nevoie de o creştere de minimum 4%-5% ca să se simtă ceva în buzunarele românilor. Acesta consideră că sunt şanse slabe să ieşim din recesiune, pentru că România nu are nici un motor în acest moment care să poată reporni creşterea. “România a trăit din intrări de capitaluri străine şi altfel nu poate, pentru că are un potenţial mic. Însă după criză zona noastră nu mai este interesantă şi capitalurile preferă Brazilia, India sau China, a mai spus Dumitru. Noi suntem captivi şi nu avem bani pentru a putea stimula economia.” “Cuvântul de ordine este consolidarea fiscală. Degeaba vrem noi deficit de 20% dacă nu ni-l finanţează nimeni. Nu avem bani”, a spus preşedintele Consiliului Fiscal.

În aceste condiţii, autorităţile doresc să încheie un nou acord cu FMI care să ne ofere credibilitate în acest an greu. Suma luată în calcul în prezent de autorităţile române pentru noul acord este de circa 5-6 miliarde de euro, dar valoarea ar putea creşte până la 8 miliarde de euro, în funcţie de nevoia de finanţare, care va fi stabilită definitiv în martie 2011, susţin surse guvernamentale. Suma va fi pusă la dispoziţia României sub forma unui acord de tip preventiv şi va fi accesată doar în caz de urgenţă. Statul va plăti însă instituţiei financiare un comision de angajament de 0,3% pe an, indiferent dacă banii vor fi sau nu folosiţi. Noul program cu FMI va include măsuri de reformă care să asigure revenirea economiei la potenţialul său, iar printre cele mai importante acţiuni este ajustarea deficitului bugetar, astfel încât decalajul să se reducă la sub 3% din PIB.

Asigurarea stabilităţii sistemului financiar va fi o altă componentă prioritară în cadrul programului. Pe partea structurală, vor fi vizate domenii-cheie unde reforma încă nu a fost încheiată, respectiv companiile de stat şi eficienţa cheltuielilor publice.

Nu în ultimul rând, într-un nou program, FMI va dori să se asigure că toate obstacolele birocratice împotriva atragerii fondurilor europene vor fi depăşite, iar statul va avea suficienţi bani pentru a asigura partea de finanţare necesară pentru atragerea fondurilor europene.

În plus, guvernanţii înclină şi către un împrumut de la CE, întrucât finanţarea bugetului ar fi mult mai ieftină decât în condiţiile accesării unor împrumuturi directe de pe pieţele externe. Valoarea împrumutului ar urma să fie mai mică decât cea acordată de CE în acordul actual, de 5 miliarde de euro. În plus, Ministerul de Finanţe intenţionează să folosească acordul cu FMI pentru credibilitate, deoarece vrea să iasă pe piaţa de capital din 2011. România va vinde eurobonduri în primul trimestru acestui an, parte a programului de finanţare externă pe termen mediu în valoare de şapte miliarde de euro, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Bogdan Drăgoi.

“Anul 2011 are o perspectivă financiară bună (...), măsurile care au fost luate în 2010 au fost măsuri dure, dar necesare. Vedeţi că şi alte ţări iau aceste măsuri. În anul 2011 sperăm ca perioada grea să fie depăşită şi să putem să facem mai multe investiţii, să creăm locuri de muncă, iar pentru mediul privat să asigurăm o stabilitate fiscală”, a declarat Ialomiţianu.

Dan Bucşă: Ieşirea din recesiune va fi lentă
 “Preconizăm că PIB real s-ar putea modifica în 2011 faţă de 2010 cu +/–1%. În prima parte a anului, anticipăm că serviciile de piaţă şi construcţiile se vor contracta faţă de perioada corespunzătoare din 2010 din cauza cererii interne slab determinate, la rândul ei, de reducerea veniturilor ajustate cu inflaţia şi de pesimismul consumatorilor şi investitorilor”, a declarat Dan Bucşă, economist-şef Bancpost. Economia ar putea creşte din nou începând cu jumătatea anului viitor. “În oricare din scenarii, credem că dinamica PIB va fi prea redusă pentru ca sectorul privat să simtă o schimbare majoră faţă de 2010. Sperăm la o reluare a creşterii bazate pe investiţii şi exporturi, dar nu anticipăm o schimbare rapidă a structurii economiei româneşti – care a crescut preponderent pe seama consumului până în 2008. Opţiunile pe care le preconizăm sunt fie reluarea mai rapidă a creşterii bazate pe consum, fie ieşirea mai lentă din recesiune, dar pe baze mai sănătoase.

Sperăm că se va ajunge la o cale de mijloc, în care revirimentul economiei nu va întârzia prea mult şi creşterea consumului nu va atrage adâncirea rapidă a deficitului contului curent şi a deficitului bugetar”, a mai spus economistul-şef al Bancpost. Nu vor exista fluctuaţii ample ale cursului de schimb de-a lungul anului 2011. “BNR ar putea interveni pentru a limita deprecierea cursului şi a-i proteja astfel pe cei care au datorii în euro. Nu anticipăm existenţa unor presiuni puternice de apreciere a leului din cauza ajustării lente a deficitului bugetar şi a persistenţei aversiunii la risc a investitorilor străini, în principal faţă de ţările membre ale UE care au probleme fiscale nerezolvate. Scenariul central prognozează variaţia cursului EUR/RON în intervalul 4,25-4,33 RON/EUR (mai sus în trimestrul I 2011, mai jos în vară). Scenariile de risc lărgesc intervalul prognozat la 4,2-4,4 RON/EUR”, spune Bucşă. El a mai precizat că anticipează o reducere a ratei inflaţiei sub 5% după ce efectul majorării TVA la 1 iulie 2010 va fi exclus din calcul. Principalele riscuri pentru atingerea ţintei sunt majorarea preţurilor administrate (prin mărirea tarifelor şi/sau reducerea subvenţiilor pentru energie şi utilităţi) şi creşterea preţurilor mărfurilor pe pieţele internaţionale. În scenariul pesimist, rata inflaţiei ar putea ajunge la 5,7% la sfârşitul lui 2011.

Lucian Anghel : Sub semnul austerităţii
România ar putea să înregistreze o creştere timidă în 2011, de doar 1,2%, după doi ani de declin în care economia s-a contractat în termeni reali cu circa 9%. Ieşirea din recesiune va fi anevoioasă şi presărată cu măsuri nepopulare pe care Guvernul va trebui să le implementeze pentru ca România să poată atinge ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB”, a declarat economistul-şef al BCR, Lucian Anghel. Creşterea economică din 2011 va fi susţinută în special de investiţiile realizate de companiile private, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei va consemna cel mai probabil doar un avans marginal. Atragerea de noi investiţii străine directe în condiţiile în care mediul intern va fi unul stabil, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene şi îndeplinirea reformelor structurale cuprinse în actualul, dar şi probabil viitorul acord cu FMI şi Uniunea Europeană sunt elemente-cheie pentru reluarea creşterii economice sustenabile, se arată în raport.

“Inflaţia s-ar putea înjumătăţi la finalul lui 2011, după ce şocul generat de majorarea TVA-ului în vara lui 2010 se va disipa treptat. Într-un scenariu moderat care ia în calcul o producţie agricolă bună şi implicit un efect favorabil din partea preţurilor volatile, inflaţia s-ar putea plasa la limita superioară a intervalului ţintit de banca centrală; în caz contrar, estimăm că inflaţia va fi marginal superioară ţintei de 3%±1pp”, a adăugat Lucian Anghel.
Evoluţia leului în raport cu euro va fi determinată în primul rând de modul concret de implementare a reformelor publice şi mai ales de percepţia investitorilor cu privire la aceasta.
Îndeplinirea ţintelor cu FMI şi UE, încheierea unui nou acord cu FMI şi un mediu extern relativ favorabil vor asigura stabilitatea leului în coridorul 4,1-4,3.
Media cursului de schimb faţă de euro în 2011 ar putea fi sub 4,2, consideră economistul-şef al BCR.
• Daniela Ivan 

Adrian Vasilescu: Piaţa valutară va fi stabilă în 2011
Anul 2011 va fi un an greu în continuare, va fi chiar foarte greu. Marea provocare va fi să continuăm ajustarea bugetară şi în acelaşi timp să grăbim creşterea economică. “Banca Naţională nu face prognoze de creştere economică şi nu are nici o răspundere în această privinţă. Totuşi, colegii noştri de la statistică au făcut nişte analize şi au estimat o creştere economică cuprinsă între 0,5% şi 2% pentru 2011. Probabil că în această plajă va fi creşterea economiei, dar nu se va simţi din primul trimestru”, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Acesta a mai precizat că, în ceea ce priveşte inflaţia, BNR are prognoze clare şi prevede o inflaţie sub 4%, ceea ce înseamnă că aceasta se va situa în intervalul ţintit de 3% plus sau minus un punct procentual. Sigur că este posibil ca la şedinţa din trimestrul I, în care se va discuta inflaţia, să vedem o modificare a prognozei. Dar dacă va rămâne sub 4%, atunci anul 2011 ne va aduce o încetinire a inflaţiei şi totodată ar putea marca începerea procesului de dezinflaţie. “Banca centrală nu face publice prognozele de curs. Dar piaţa valutară, aşa cum arată calculele, se arată stabilă pentru anul viitor. După cum ştiţi, BNR nu are nici prognoză de curs, dar are ca obiectiv stabilitatea pieţei valutare, ca parte a stabilităţii financiare a ţării”, a declarat Adrian Vasilescu.

Liviu Voinea: Alegerile vor da drumul cheltuielilor publice şi vor duce la creşterea deficitului
“În 2011 cred că vom avea o stagnare în România şi probabil o creştere economică în ultimul trimestru pe fondul creşterii cheltuielilor publice în perspectiva alegerilor din 2012”, crede analistul Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA). El crede că bugetul anului viitor nu este realist, ceea ce va însemna urgenţa realizării unor noi tăieri. Dar cum se apropie alegerile din 2012, am putea să vedem o depreciere a leului, mai ales în a doua parte a anului, dacă reforma nu va avea rezultatele dorite.

“În principiu, bugetul pe 2011 nu e foarte realist şi eu cred că se va depăşi 5% deficit. Va mai trece un an în care reforma va trena, restructurările nu vor fi făcute în domeniul salarizării sau nu vor fi sustenabile. Ne vom îndatora suplimentar, şi dacă reforma nu va avea efectele dorite, şi eu nu cred că va avea, atunci nu se vor mai putea face reduceri de salarii din cauza suportabilităţii şi s-ar putea apela la devalorizare. Putem să-i zicem planul B, care putea să fie planul A de la început, şi atunci am fi avut o ajustare mai lină. În plus, noi reduceri s-ar face cu mari costuri electorale, aşa că vor fi evitate prin devalorizare”, spune Voinea. “În absenţa altor factori precum creşterea TVA, inflaţia va fi legată doar de curs. Şi având în vedere experienţa din acest an, Banca Naţională a României (BNR) ar putea urmări această cale de creştere faţă de euro pentru a reduce inflaţia.”

“Cursul va avea o tendinţă de apreciere, de la 4,3 la 4,2 sau 4,1 lei pentru un euro. Nu spun că e bine, spun că s-ar putea să se întâmple, dar nu e bine, pentru că ne furăm singuri căciula şi e costisitor. Economia noastră a căzut cu 10% din 2008, iar cursul e la acelaşi nivel ca acum doi ani. E ciudat ca noi împreună cu Elveţia, Norvegia şi Canada să avem monedă care se apreciează...”
La capitolul evenimente neprevăzute, directorul GEA include scumpirile la materii prime, ale căror preţuri vor urca anul viitor pe bursele internaţionale. Pentru România, adevărata problemă va fi apăsarea din ce în ce mai mare a datoriei publice, numai anul viitor ţara noastră având nevoie să plătească 14 miliarde de euro.

“România va fi într-o situaţie ca Grecia şi Irlanda din 2013, şi asta pentru că datoria publică va continua să crească. Anul viitor, serviciul datoriei publice de 14 miliarde de euro va trebui plătit de undeva. Va deveni o problemă presantă în primul an postelectoral”, potrivit lui Liviu Voinea.
• Daniel Ionaşcu

Ilie Şerbănescu: Şi băncile ar trebui puse la plată
România nu va mai fi primită în zona euro şi  economia va continua şi în 2011 să resimtă efectele politicilor nefaste din anii anteriori, spune analistul economic Ilie Şerbănescu. “Nu vedeţi că s-au lecuit de România? Nu mai vor să ne primească nici în Schengen. Le-a venit mintea la cap. Astea sunt poveşti politice (n.r. – că ţara noastră va adopta euro), de interese, gen Banca Naţională. Oamenii s-au prăjit cu Grecia. Nu vor mai primi alţii şi mai şi”, a declarat Ilie Şerbănescu, citat de Agerpres. Referitor la economia României în 2011, el este de părere că va continua “plata delirului anilor anteriori”. “Dacă vom fi pe 0, va fi chiar bine. Altfel, va continua plata şi altcineva să plătească decât cererea internă, adică oamenii, nu văd alţi plătitori. Scăderea doar a salariilor nu duce nicăieri. Nu e de ajuns. Ar trebui puşi la plată cei care au dus România în starea asta, respectiv băncile care au dat şi cei care au luat credite. ĺştia ar trebui puşi la plată ca să se redreseze economia. Nu îi pui la plată numai pe ăia care nu au nici o legătură”, a explicat Şerbănescu.

El spune că 2010 a fost un an predictibil. “Dar mai puţin rău decât era posibil să se întâmple şi poate, din punctul meu de vedere, decât era necesar. Pentru că ceea ce a fost în patru ani anterior fusese un delir care trebuia plătit şi care, după părerea mea, trebuia să dea naştere la nişte dureri cu mult mai mari decât cele care au fost. Asta înseamnă doar faptul că aceşti ani nu au fost încă plătiţi şi că plata va continua”, este de părere Şerbănescu.