"Cârtiţele din Parlament", prinse în muşuroiul interceptărilor

Audierile din comisia de anchetă privind interceptarea ilegală a telefoanelor au declanşat în mai 2007 un scandal imens din cauza refuzului şefului DNA Daniel Morar şi al procurorului general, Laura Codruţa Kovesi, de a da explicaţii parlamenta­rilor pe motiv că Justiţia este o putere separată în stat. Comisia fusese  înfiinţată la sfârşitul lunii aprilie 2007, după ce fostul director al SIE Claudiu Săftoiu a declarat în cadrul comisiei speciale de anchetare a preşedintelui Băsescu că instituţia pe care o conduce face interceptări cu acordul procurorului general. Potrivit legii însă, interceptările se fac doar de SRI cu mandat de la judecător. 

Chiar dacă în faţa parlamentari­lor s-a dovedit scump la vorbă, Daniel Morar şi-a dezlegat însă limba în faţa ambasadorului SUA, după cum dez­văluie o cablogramă WikiLeaks din mai 2007. În timpul unei întâlniri cu ambasadorul american, Daniel Morar, şeful DNA, a explicat amba­sa­dorului refuzul său şi al procurorului general Codruţa Kovesi de a apărea în faţa comisiei parlamentare legat de interceptările telefonice, explicând: "Suntem putere separată în stat – justiţia nu poate fi interoga­tă de Parlament". Pentru a răspunde insistenţei liderilor parlamentari care cereau ca Morar şi Kovesi să apară la audieri, şeful DNA a spus că el a notificat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru ca acesta să determine dacă magistraţii pot fi subiectul unor audieri în Parlament.

Morar a spus că a notificat comisia în scris că numai SRI-ul are dreptul de a înregistra convorbirile telefonice şi că DNA are doar echipamentul să le asculte. Morar a spus că membrii comisiei au fost de asemenea interesaţi în a înţelege ce tip de echipament de înregistrare are DNA. El a precizat: "Acum că ei ştiu că pot fi ascultaţi, nu vor mai vorbi în continuare...", făcând aluzie la dificultatea DNA de a investiga parlamentari. Morar a arătat de asemenea "ires­ponsabilitatea" comisiei de a dezinforma, spunând că au existat 3.800 de autorizaţii de interceptare în 2006, cele mai multe fiind efectuate de către DNA, deşi el a informat parlamentarii că în 2006 au fost numai 186. Şeful DNA a precizat că Parlamentul dezbate un proiect de lege controversat prin care s-ar crea o singură agenţie care va avea singurul drept de a intercepta telefoanele (n.r. Pachetul de legi privind siguranţa naţională în care se propunea înfiinţarea unei Autorităţi de interceptare autonome). El a spus că membrii comisiei parlamentare ar avea atunci dreptul să asculte toate înregistrările de două ori pe săptămână. Morar a subliniat că este "total împotriva" acestei legi,  din moment ce recent unii parlamentari au oferit informaţii unor angajaţi ai SRI că ar face obiectul unei anchete a DNA. Morar crede că această "supraveghere" politică a activităţii operative a procurorilor va submina serios abilitatea DNA de a ancheta corupţia la nivel înalt.

După cum reiese şi din cablograma WikiLeaks, parlamentarii au fost într-adevăr foarte insistenţi în a cere audierea lui Kovesi şi Morar, cerere care a declanşat un schimb de epistole între conducerea Parlamentului şi Ministerul Public. De altfel, scrisoarea pe care procurorul gene­ral, Laura Codruţa Kovesi, i-a tri­mis-o preşedintelui Camerei Deputa­ţilor, Bogdan Olteanu, în care refuza audierea unor procurori de către Comisia parlamentară de anchetă a stârnit atunci discuţii aprinse în conducerea Camerei Deputaţilor. În scrisoare, Kovesi arăta că citarea unor procurori la o comisie parlamentară nu este în concordanţă cu Constituţia României, fiind o "imixtiune în acti­vi­tatea procurorilor". "Domnia sa (n.r. – procurorul general) este de o prostie tulburătoare", a susţinut în şedinţa conducerii Camerei vice­preşedintele PRM Lucian Bolcaş. Cu afirmaţia acestuia au fost de acord "mai mulţi colegi", după cum a dezvăluit secretarul PSD al Camerei, Valeriu Zgonea, care a arătat că procurorul general a avut o "atitudine neprincipială". "Ea nu a invăţat drumul de la Mediaş la Bucureşti şi ne spune nouă ce să facem!", şi-ar fi exprimat nemulţumirea un alt deputat. "Kovesi a jignit instituţia Parlamentului", a mai spus Zgonea, precizând că procurorii erau chemaţi la audieri pe chestiuni de procedură şi de încălcare a drepturilor omului. "Kovesi vrea să provoace un conflict între instituţiile statului... În unani­mitate, membrii Biroului au conside­rat că răspunsul «doamnei Luluţa», cum îi zice Mircea Badea, este de-a dreptul jignitor pentru Parlament", a susţinut şi Bolcaş. "Face referire la Constituţie fără să dea nici un exemplu de articol pe care noi l-am încălcat", a mai arătat Zgonea, anunţând că Bogdan Olteanu va cere un punct de vedere Comisiei juridice şi va trimite o scrisoare CSM cu privire la atitudinea lui Kovesi. Într-o declaraţie acordată Mediafax, Kovesi a precizat că în scrisoarea adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor s-au uzat termeni tehnici, "într-un limbaj mai puţin agresiv decât cel folosit în solicitarea de citare a unor procurori, răspuns construit pe argumente prevăzute de Constituţie şi de legile care garantează independenţa justiţiei".

Refuzul repetat al procurorului general de a permite prezenţa unor procurori în faţa Comisiei de anchetă a stârnit suspiciuni din partea preşedintelui de atunci al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, care a spus că există ceva suspect în această problemă. Kovesi a explicat, însă, că nici un procuror nu se va prezenta în faţa Comisiei pentru că magistraţii răspund doar în faţa Consiliului Superior al Magistraturii. Motivaţia se regăsea într-o scrisoare a Ministerului Public trimi­să preşedintelui Camerei Deputaţilor. Scrisoarea a fost trimisă în condiţiile în care Olteanu îi explicase pro­curorului general, tot printr-o scrisoare, că orice persoană care este citată de membrii Comisiei trebuie, obligatoriu, să se prezinte.

Plenul CSM a  stabilit ulterior că procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitate de martori în faţa Comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor constituţionale, fac parte din autoritatea judecătorească. De asemenea, s-a hotărât că, în mod excepţional, pot participa în calitate de invitaţi la Comisiile parlamentare atunci când este necesară clarificarea unor aspecte de natură tehnică sau a unor informaţii de interes public.

La doi ani distanţă de acest scandal şi după spovedania la amba­sa­do­rului SUA, lui Morar îi scapă po­rumbelul din gură. Ce-i drept, despre alţii, nu despre el, dar episodul confirmă ceea ce liderul Pro Democraţia Cristian Pârvulescu spunea după prezentarea concluziilor comisiei parlamentare de anchetă privind interceptările ilegale: "în acest domeniu se poate întâmpla de fapt orice".

Astfel, în februarie 2009, în plin scandal legat de numirea secretarului de stat pe Ordine Publică şi a şefului Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI – serviciul secret al instituţiei), procurorul-şef Daniel Morar a aruncat bomba: DGIPI interceptează telefoane, deşi nu are nici o bază legală să facă acest lucru. Audiat la CSM pentru avizarea sa la conducerea DNA, Daniel Morar a explicat diferenţa de ascultare şi redare a interceptărilor pe care pro­cu­rorii nu le-ar putea face fără "suportul SRI sau DGIPI". "Spre deosebire de alte unităţi de parchet, serviciul tehnic al DNA, prin ofiţeri de poliţie judiciară, poate asculta şi reda interceptările pe care le fac SRI şi DGIPI", a explicat Morar, citat de Mediafax. El a răspuns astfel unei solicitări a vicepreşedintelui CSM, procurorul Bogdan Licu, care a adus în discuţie acuzaţiile frecvente potri­vit cărora DNA ar efectua inter­ceptări. Ulterior, Morar şi-a nuanţat de­claraţiile spunând că "tehnic vorbind, toate interceptările se fac pe logistica SRI, chiar şi DGIPI face tot pe logistica SRI, ca să fie clar".

Pentru a drege busuiocul, a fost scos la înaintare şi purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, care a susţinut ulterior că Morar s-a refe­rit la ascultarea şi redarea inter­cep­tărilor şi nu la interceptarea în sine a telefoanelor. Deşi, oficial, şeful DNA a încercat să repare "gafa" făcută, nici declaraţiile ulterioare legate de DGIPI care ar face intercep­tări "pe logistica SRI" nu au o bază le­gală. Potrivit presei vremii, cu câţiva ani în urmă, chiar fostul şef al serviciului secret al Internelor, Virgil Ardelean, recunoştea că DGIPI ar avea tehnica necesară să realizeze interceptări. În 2003,  serviciul secret al Internelor a negociat cu firma Cellphone Group Impex SRL achi­ziţionarea de aparate de interceptare a convorbirilor GSM în banda de frecvenţă de 900 şi 1.800 de megaherţi.
(Continuare în Jurnalul Naţional de mâine)