x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Colibaşi - Puşcăria primarilor

Colibaşi - Puşcăria primarilor

de Andreea Căprescu    |    31 Mar 2010   •   00:00
Colibaşi - Puşcăria primarilor

Penitenciarul Colibaşi a devenit "reşedinţa" primarilor din inima Olteniei. Închişi pentru fapte de corupţie, edilii se întâlnesc ocazional, se încurajează şi împart acelaşi spaţiu. Cu violatori, ucigaşi şi tâlhari. Jurnalul Naţional a surprins viaţa foştilor aleşi locali dincolo de gratii. Deţinuţii nu se pot plânge însă. Anul trecut, statul român cheltuia lunar pentru un deţinut mult mai mult decât salariul mediu brut pe economie...

La Penitenciarul Colibaşi-Argeş există un efectiv controlat de peste 850 de deţinuţi. Închisoarea arată ca un oraş mai mic în care întâlneşti inclusiv terenuri de sport, o biserică şi nu în ultimul rând camere nupţiale pentru întâlnirile romantice ale condamnaţilor.

Cu toate acestea, Colibaşiul pare o cuşcă mai mare. Înconjurată, împărţită de sârmă ghimpată, plase şi arme. Deşi au parte de un program strict, unii de­linc­venţi duc la puşcărie un trai mai bun decât cel din libertate, plus că se pot specializa.

"Deţinuţii au dreptul la muncă, au dreptul de a presta o activitate de producţie. Ei pot munci şi în exteriorul penitenciarului, în agricultură, construcţii sau amenajare de canalizări. În interior lucrează la croitorie, spălătorie, tâmplărie şi chiar sculptură ori artă religioasă", a declarat comisarul Viorel Dinişor, directorul penitenciarului.

Şi, ca un paradox, majoritatea deţinuţilor sunt prezentaţi ca fiind "persoane sensibile", dată fiind înclinaţia spre artă, descoperită după gratii. "Spre exemplu, biserica din incintă este o construcţie începută undeva prin 1996. Toţi pereţii au fost pictaţi de de­ţi­nuţi, iar mobilierul este confecţionat în atelierele de aici. La început, când sunt aduşi, nu vor să audă de nimic. Uşor, uşor sunt angrenaţi şi îşi descoperă în­cli­na­ţi­i­le artistice", a explicat Dinişor.


CLUBUL VESEL AL DEŢINUŢILOR

Condamnaţii au şi ei drepturi. De ace­ea, în penitenciar le-au fost amenajate mai multe cluburi în care să se distreze periodic. De regulă, în aceste încăperi se dau spectacole, se citesc opere literare, se joacă teatru şi au loc prezentări ale obiec­telor ieşite din mâinile unor oameni care fie au ucis cu sânge rece, fie au distrus alte vieţi. Cert este că Uniunea Europeană a impus anumite norme, care să asigure infractorilor un trai ca cel de la pension.

Anul trecut, sta­tul român plătea aproximativ 1.800 lei lunar pentru în­tre­ţi­ne­rea unui deţinut în închisorile din ţară, în timp ce salariul mediu brut pe economie depăşea cu puţin 1.700 de lei. Practic, sta­tul cheltuieşte pentru fiecare zi de de­ten­ţie, în me­die câte 60 lei. Din aceşti bani, aproximativ 19 lei sunt doar pentru cazare şi pază, 6 lei pentru hrană, iar restul pentru plata utilităţilor şi pentru transportul către instanţele de judecată.


CULOARUL ÎNGUST AL MAXIMEI SIGURANŢE
Peisajul se schimbă la regimul de ma­ximă siguranţă. Celulele sunt aşezate de-a lungul unui culoar îngust, rece şi în­tu­ne­cat. Mult fier şi multe lacăte. Câţiva de­ţinuţi lovesc în uşile de fier, cerând aten­ţie sau măcar o privire pe vizor. "În acest regim se află cei care au săvârşit fapte foarte grave şi au condamnări de 15 sau chiar 20 de ani. Spre deosebire de cei din regimul semideschis sau deschis, au o libertate de mişcare relativ redusă şi dreptul la o singură vizită pe lună", a explicat directorul penitenciarului.

O celulă nu este mai mare decât un dormitor obişnuit. La camera 608, toţi sunt condamnaţi pentru omor. Şi-au amenajat spaţiul cu pături pe jos în loc de covoare. Dorm în paturi de fier supraetajate pe deasupra cărora trece o sârmă pe care stau întinşi ciorapi, pantaloni, chiloţi. Unul dintre delincvenţi are o gaură în gât. Altul şi-a legat o cruce. Curtea în care sunt scoşi la aer deţinuţii seamănă cu un coteţ pentru câteva animale, care are plasă de sârmă inclusiv deasupra capului. În interior sunt câteva bălţi, multă umbră şi alte rufe întinse la uscat. Deţinuţii scoşi pe rând la lumina soarelui sunt păziţi atent de personalul de intervenţie.


CAMERA INTIMITĂŢILOR ŞI POARTA SĂRUTULUI
Chiar dacă sunt privaţi de libertate, de­ţi­nuţii au dreptul la intimitate. "Am amenajat două ca­me­re în care se pot desfăşura vizitele in­time cu ocazia încheierii căsătoriei oficiate în penitenciar, care sunt de 48 de ore şi se acordă imediat după încheierea că­să­to­riei şi vizita intimă de două ore, acordată trimestrial, la care au dreptul persoa­nele private de libertate, conform regulamentului de aplicare a Legii 275/2007", a mai precizat directorul penitenciarului, comisarul Viorel Dinişor. Legea le im­pu­ne celor din administraţia penitenciarului să pună la dispoziţia vizi­tatorilor ca­me­rei matrimoniale mijloace de pro­tec­ţie şi materiale informative pen­tru prevenirea bolilor cu transmitere sexuală.


SOLOMON, LA AREST PREVENTIV
Antonie Solomon, primarul suspendat al Craiovei, poate fi văzut şi el ocazional, în curtea penitenciarului. El se află în arestul preventiv, având un regim diferit. "Primarul ini­milor" din Bănie era îmbrăcat într-un trening, purta adidaşi, iar cu capul plecat, abia dacă scotea un sunet. Pe drumul dinspre arest până la filtrul în care trebuia să aibă o în­tre­ve­de­re cu avocatul său, So­lo­mon, şi-a cărat de această dată singur pro­pria geantă, sub atentă pază. Popular fiind, une­ori, de­ţi­nu­ţii de la Maximă Siguranţă scot capul pe geam şi întreabă despre soarta sa.


MIRCIA GUTĂU: "DUCĂ-SE DRACU' CU PRIMĂRIA LOR, CU TOT!

Mircia Gutău, fostul primar al mu­ni­ci­piului Râmnicu-Vâlcea, declarat de cu­rând Cetăţean de onoare pentru fapte şi merite deosebite, împarte acum aceeaşi celulă cu Nicolae Dicu, fostul viceprimar. Gutău a declarat pentru JN că regretă ziua în care a intrat în politică. "Sunt mo­men­te în care regret că am intrat în politică. Când voi ieşi, nu exclud posibilitatea de a candida pentru un nou mandat, dar cred ca m-ar avantaja să fiu independent", a menţionat fostul edil-şef Gutău. Acesta spune că este "supărat pe ai lui", pentru că nu au intervenit pentru redactarea ho­tă­rârii în baza căreia a fost condamnat la trei ani şi jumătate de detenţie. De când îşi execută pedeapsa, Mircia Gutău a re­fu­zat toate vizitele colegilor de partid, mo­tivând că prioritate are familia. "Sunt şanse minime să obţin anularea. Le-am reproşat însă la ai mei că nu au intervenit în baza legii, să fi solicitat instanţei să redacteze mai repede hotărârea. De ce nu s-au încadrat în termen? Aşa, am pierdut alegerile, orice şansă. Ducă-se dracu' cu primăria lor, cu tot!", a exclamat fostul edil, care în 2006 primea în arest o scrisoare personală de încurajare de la Emil Boc.


COMPASIUNE ÎNTRE PRIMARI

Gutău spune că nu s-a întâlnit de prea multe ori cu Antonie Solomon, pentru că împart un regim diferit. Acest lucru nu i-a împiedicat să se susţină reciproc. "M-am întâlnit cu Solomon vreo 30 de secunde întâmplător. Noi aveam o relaţie bună şi înainte. I-am spus să fie tare", a povestit Gutău. Acesta mai spune că este solidar şi cu primarul din Baia Mare, care are aceeaşi soartă, întrucât "a fost omul care l-a învăţat multe"...

Ex-primarul vâlcean a solicitat conducerii penitenciarului să fie mutat într-o celulă cu mai mulţi deţinuţi, pentru a putea conversa. La fel a solicitat să şi muncească. "După moarte, privarea de libertate este cea mai grea pe­deapsă. E foarte greu să te adaptezi, mai ales dacă eşti un om activ. Dacă îna­in­te stăteai şi frecai manganul, atunci e uşor... Momentan suntem trei în cameră, dar voi merge acolo unde sunt 30-40. E mai bine unde e mai multă lume!", spune Gutău.


"SE PARE CĂ ASTA MI-E SCRIS"
Gutău povesteşte că dimineţile sale nu seamănă deloc cu cele de la Primărie. "Mă trezesc, mănânc, mă spăl şi aştept să mi se deschidă uşa să mă plimb într-o cuşcă de lei. Deşi cuşca leilor de la grădina zoologică este de zece ori mai spaţioasă şi fără sârmă ghimpată. Încerc să nu mă gândesc prea mult, pentru că altfel o pot lua razna. Nu îmi mai fac speranţe. Se pare că asta mi-e scris", a adăugat fostul primar, care permanent a mototolit un şerveţel în mână.

Fostul primar a mărtu­risit că în primul an al scandalului de corupţie a vrut să-l strângă de gât pe subalternul său Dicu, prins în flagrant în timp ce lua spagă în toaleta unui hotel. "I-am reproşat asta. În primul an am zis că îl strâng de gât. După ce s-a jurat şi a dovedit în instanţă că lua regulat împrumuturi de la denunţător, m-am mai calmat. Oricum, dacă voiam să fac vreo combinaţie, nu aveam nevoie de şase ochi", a menţionat Gutău.

×
Subiecte în articol: special