Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Lastun, automobilul de mic litraj - o initiativa laudabila - a fost vitregit din cauza dorintei conducatorului iubit de a reduce cu orice pret costurile de fabricatie.
Era o vreme in care economia devenise cuvantul de ordine al societatii romanesti. Elevii colectau fier vechi, maculatura, sticle si borcane, pensionarii predau pana si ambalajul pastei de dinti sau tubul gol de la deodorantul Mozaic. Nu se mai produceau aeroterme pentru ca oamenii sa nu mai consume curent electric. Iar regimul comunist in frunte cu primul fiu al tarii se declara preocupat de âgrija fata de om" si de âasigurarea bunastarii materiale a intregului popor".Intaiul descalecat
Si cum autoturismul a fost intotdeauna un simbol al bunastarii, Ceausescu s-a gandit sa ne daruiasca unul econom. Facuta din materiale foarte ieftine - carpa, lemn si fibra de sticla - si cu un consum mic de benzina, aceasta masina trebuia sa fie âpentru tot poporul". Impins de acest vis maret, Ceausescu i-a adunat la Bucuresti, la Institutul National de Motoare Termice (INMT), pe cei mai mari specialisti romani din industria usoara si de automobile si le-a cerut sa conceapa âautovehiculul ideal": din tabla ca cea folosita la cutiile de bere. âCea mai subtire tabla folosita in industria de automobile este cea de 0,7. Ceausescu a zis: âTovarasi, sa facem o tabla de 0,4!". Ori tabla de 0,4 este tabla de cutie de bere, pe care o strangi in mana. Nu se poate prelucra", a declarat Constantin (Bobita) Hlebovschi, inginer in echipa de probe de cale pentru automobilul de mic litraj.
Stopati risipa!
In goana lui dupa reducerea cu orice pret a costurilor de fabricatie, Ceausescu a mai cerut ca bordul noii masini sa fie facut din lemn si in loc de placa de bord sa se monteze o policioara de lemn. Si scaunele trebuiau sa fie din lemn sau sa se foloseasca cele de tramvai. In cel mai bun caz ar fi acceptat ârisipa" unui cadru de fier, care, in loc de sezut si de spatar, sa aiba panza ca la scaunele de gradina. Au iesit pana la urma scaune tapitate, dar cu vinilin, nu cu piele, pentru ca ar fi costat mai mult pielea scaunelor decat masina", a povestit Hlebovschi. Si dotarea Lastunului cu mochete de 3 milimetri grosime a fost considerata paguboasa pentru economie. A cerut sa fie subtiate la 1,5 milimetri.
Compromis
Desi a fost biciuit cu âindicatii pretioase", colectivul de proiectare a muncit cu entuziasm, zi si noapte, timp de patru ani. âPentru noi a fost o ocazie care ti se ofera o data in viata: sa participi la nasterea unui automobil", a declarat Hlebovschi. âTineam cont cat puteam de indicatiile de sus - aveam o multime de supraveghetori care urmareau daca respectam indicatiile. Am facut tot felul de compromisuri pentru ca masina sa iasa bine. Sa fie totusi un automobil, nu un tractor", a adaugat acesta.
âNu proiecte ne trebuie"
Ca orice ctitorie a epocii de aur, noua masina trebuia sa fie gata in cinstea memorabilei zile de 23 august. âAveti turnatorie in Bucuresti, piesele se pot turna intr-o zi, doua, la orice fabrica, pentru cinci motoare si, in iunie, cel mai tarziu, sa fie masina aici, in fata sediului Comitetului Central. Primele doua-trei bucati sa fie gata pana la 23 august, ca sa putem iesi cu ele la demonstratie. Adica trebuie inceput imediat, luat un model de motor mic si facut schita, nu spun proiect, nici nu vorbesc de proiect. Schita sa fie facuta din lemn sau din tabla, imediat pregatit si pe urma, intr-o saptamana, sa incepeti sa turnati piesele, fara calcule, fara proiectare. Nu proiecte ne trebuie, ci trebuie gandit sa lucram operativ: sa poti lucra in trei luni ceea ce se lucra inainte in trei ani", le explica Ceausescu inginerilor, in timpul primei intalniri de lucru.
Plimbare fara ambreiaj
Prima varianta a masinii a fost botezata Egreta si era mai colturoasa decat Lastunul. Ea a fost montata si prezentata la expozitie in ajun de 23 august 1980. âCeausescu l-a vazut, i-a placut si ne-a spus sa continuam", isi aminteste Bobita Hlebovschi. De altfel, in 30 decembrie 1980, cu ocazia prezentarii unui model imbunatatit al Egretei, Ceausescu a facut prima si ultima lui plimbare cu autoturismul de mic litraj. âAm stat patru zile si patru nopti sa-l punem la punct pentru ca vizita se anuntase in ultimul moment.
Dupa ce l-am montat si l-am finisat, am constatat ca are o defectiune - nu functiona ambreiajul. Nu mai aveam timp sa remediem pentru ca trebuia sa apara Ceausescu si plimbarea lui prin curtea institutului s-a facut fara ambreiaj. Ceausescu era langa mine, in dreapta, si Avram, ministrul Constructiilor de Masini, un tip foarte inalt si corpolent, imi sufla in ceafa. Nu au observat ca nu am ambreiaj. Ceausescu a fost incantat si a spus ca masina este foarte buna daca Avram a reusit sa intre pe bancheta din spate", povesteste Hlebovschi.
Cadou iubitului conducator
Prototipul a fost definitivat in 1984, dupa numeroase testari si imbunatatiri. Fabricatia in serie a inceput in 1986, la Timisoara, pe structura fostei fabrici âTehnomet", care la vremea respectiva producea si vopsea custi pentru iepuri si baterii avicole. In acel moment, automobilul de mic litraj pe care proiectantii il alintau âfiara soselelor" si-a primit numele de scena Dacia 500 Lastun. El a fost scos la vanzare in 26 ianuarie 1988, de ziua lui Ceausescu.
Insa dupa numai doi ani de viata, Lastunul a fost scos din fabricatie. Dar vanzarile au continuat pana la epuizarea masinutelor din stoc. In 1992, guvernul a stins lumina la Autoturisme Timisoara, motivănd ca Lastunul nu mai este competitiv si nu mai reprezinta poporul roman.
Insa dupa numai doi ani de viata, Lastunul a fost scos din fabricatie. Dar vanzarile au continuat pana la epuizarea masinutelor din stoc. In 1992, guvernul a stins lumina la Autoturisme Timisoara, motivănd ca Lastunul nu mai este competitiv si nu mai reprezinta poporul roman.
Florina Zainescu
INEDIT
Lastunul, masinarie de razboi
Desi poate parea o gluma, cei care conduceau destinele Armatei in acea perioada au vrut sa transforme automobilul de mic litraj in masina de lupta. Influentati de entuziasmul lui Ceausescu vizavi de âFiara soselelor", au vrut sa vada si ei minunea. âPrima masinuta - Egreta - a fost vizionata de o comisie de la Armata. Erau interesati de ea pentru ca, fiind micuta, ar fi fost usor de parasutat in zonele de conflict si s-ar fi putut strecura foarte bine pe linia frontului. Voiau sa o foloseasca ca autovehicul decapotat, cu ajutorul caruia sa transporte munitia in linia intai si sa adune ranitii." , povesteste Boby Hlebovschi. De altfel, in multe tari exista autoturisme de mic litraj militare.
100% romanesc
âAm intrat in hora, abia dupa ce castigasem un concurs de caroserii. Tin minte ca cei din Industria Chimica au propus doua variante de caroserie pentru Dacia 500, dar s-a ales cea de poliester armat cu fibra de sticla", isi aminteste proiectantul, Adrian Marian. âProiectul masinii a fost elaborat la Bucuresti, iar in 1986, Ceausescu ne-a mutat pe toti la Timisoara, pentru ca aici erau cei mai buni specialisti in montaj. Inchipuiti-va ca Lastunul se facea din piese care proveneau 99% de pe plan local. Asa se explica de ce costurile acestei masini erau atat de mici", a adaugat Adrian Marian. (Tiberiu Kiss)
Istorie
An de aparitie: 1988
Bancuri
- Ce se intampla cu un Lastun cand i se face plinul? - I se dubleaza valoarea.
- De ce nu te lasa la PECO sa pui benzina in Lastun? - Este interzis in recipiente de plastic.
- De ce ai nevoie daca doua Lastunuri fac accident? - De un faras si o matura...
- De ce se Lastunurile se vindeau mai bine la sfarsitul lunii Martie? - Urma 1 aprilie...
- Care e cea mai mica piesa dintr-un Lastun? - Creierul proprietarului...
Merge Bula cu taica-su la plimbare intr-un Lastun. La un moment dat, intreaba Bula: - Tata, tata, chestia aia din dreapta este Marele Zid Chinezesc? - Nu, Bula, aia este bordura...
