Cei 27.000 de locuitori din Oltenita privesc inspaimantati spre digul fortificat de la Ulmeni. Autoritatile dau asigurari ca apa Dunarii se va retrage in albia ei, fara sa afecteze populatia. Strans intre diguri, fluviul intra in casele oamenilor, infiltrandu-se prin pamant.
De Pasti, Dunarea a rupt malurile si a inundat campurile din perimetrul Oltenita-Spantov-Manastirea-Dorobantu. Dupa zece zile de asalt asupra satelor, apa a fortat ultimul dig intarit, dinspre municipiul Oltenita. Ieri-dimineata, Comandamentul pentru Situatii de Urgenta Oltenita supraveghea finalizarea lucrarilor de consolidare a digului de la Ulmeni - localitate ferita de inundatii datorita inaltimii. SIRETE. Apele Dunarii ocolesc digurile pe sub pamant |
PRIMA VICTIMA. In Oltenita exista deja o familie sinistrata |
RAPORT
|
Un raport dat publicitatii de WWF, una dintre cele mai importante organizatii ecologiste mondiale, arata ca inundatiile din acest an din Romania sunt rezultatul unei planificari proaste a folosirii pamantului si a unui management eronat pe toata lungimea Dunarii. WWF (Fondul Mondial pentru Natura) sustine ruperile de diguri din Romania, cu consecinta evacuarii a mii de oameni, subliniaza limitarile abordarii traditionale a managementului inundatiilor, cum sunt digurile si barajele: este necesara o abordare care sa conlucreze cu natura pentru apararea impotriva inundatiilor, pe toata lungimea fluviului.
Dunarea a pierdut 15.000-20.000 km2 de lunci inundabile incepand cu secolul al XIX-lea, ramanand 19% din fostele lunci. Acesta este rezultatul modificarilor antropice, incluzand constructia de canale, diguri si baraje pentru navigatie. In anul 2000, guvernele Romaniei, Bulgariei, Ucrainei si Republicii Moldova au semnat un acord de restaurare a mai mult de 220.000 de hectare de foste lunci inundabile de-a lungul Dunarii. Aceasta este aproximativ capacitatea de retinere a apei care lipseste acum Dunarii inferioare: anul acesta au fost inundate circa 200.000 de hectare de teren. In prezent, numai 6% din cele 200.000 de hectare convenite ale Coridorului Verde a fost implementat. (Alexandru Nastase)
|
PROGNOZE
|
Debitele Dunarii la intrarea in tara, sectiunea Bazias, vor fi in crestere usoara pana la data de 8 mai. Dupa aceasta perioada, debitele vor intra in scadere pana la 11 mai, conform datelor transmise de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor. "Debitul Dunarii va creste in urmatoarele zile cu 300 de metri cubi pe secunda, insa se va resimti foarte putin pe sectorul romanesc", a explicat George Stancescu, hidrolog.
Debitul Dunarii la intrarea in tara a fost stationar ieri, avand valoarea de 12.900 mc/s, peste media multianuala a lunii mai de 7.350 mc/s. La 8 mai va atinge 13.300 mc/s. "Viitura asta este la jumatate pe panta de scadere si mai dureaza pana la jumatatea lunii iunie. Nimeni nu garanteaza ca am scapat de inundatii, deoarece urmatoarele doua luni ar putea fi bogate in precipitatii. Romania va fi afectata daca va ploua in bazinul hidrografic al Dunarii, in amonte, adica pana la intrarea in tara, nu neaparat la noi", a declarat George Stancescu, hidrolog la Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor. Nivelurile se vor situa peste cotele de inundatie pe sectorul Calafat-Galati si peste cea de atentie la Isaccea. (Elena Stan)
|
AJUTOR DE LA PATRONI
|
Oamenii de afaceri din Oltenita au trimis zece camioane si tot atatea vole (incarcatoare frontale) pentru a ajuta lucrarile coordonate de primar. Initiativa a apartinut mai multor patroni, printre care si Nicu Dan, patronul unei firme de prestari servicii. El a dispus trimiterea unui camion si a unui incarcator frontal pentru lucrarile de consolidare a digului. "Vom ramane acolo pana cand va trece pericolul. Nu ma intereseaza daca primaria va deconta cheltuielile, noi nu am ajutat Primaria, i-am ajutat pe oameni sa nu isi piarda casele", spune Nicu Dan. Deversarile Dunarii au afectat direct activitatea firmei, prin inundarea statiei de betoane din Portul Oltenita. De asemenea, trei dintre angajati si-au pierdut casele sub ape la Manastirea si Chiselet.
|