x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Românii arvuniţi cu munca la ţigani

Românii arvuniţi cu munca la ţigani

de Cristinel C. Popa    |    10 Iul 2011   •   21:00
Românii arvuniţi cu munca la ţigani

Menajera. Femeie in casa la tigani, bu­na la toate, inclusiv pentru neplata. Go­spodine si hamali. Slugi batjoco­ri­te si umilite, tepuite la bani. Asta au ajuns romanii arvuniti cu munca la tigani. Ofertele de lucru, la negru, evi­dent, venind de la minoritari, dau apa la moara unei adevarate uzine de pacalit conationali, goana dupa un loc de munca de acest fel sfar­sin­du-se aproape intotdeauna cu fraie­ri­r­ea la plata a muncitorului.

La Grajduri, oameni din Ardeal
In anii '20, la romanii cu staif era la moda sa aiba in casa guvernanta sau menajera frantuzoaica sau nemtoaica. Ei bine, in 2011, la tigani e la moda sa aiba ca sluga un roman. De exemplu, la romii din Grajduri Iasi e la moda sa aiba lucratori faini din Ardeal, pe care ii pacalesc si ii aduc la munca cine stie prin ce vraji. Insa fluturarea banilor este principalul motor. Referitor la alegerea romanului de a lucra la tigan ce putem spune? Neavand alternativa din partea statului, satenii din comunitatile cu multi romi isi incearca norocul. Am luat ca exemplu localitatea "majoritar roma" Grajduri, si­tua­ta la 20 de kilometri de Iasi. Ju­ma­tate de sat (asa era cel putin acum un an, ori se cunoaste ritmul de in­mul­tire a purtatorilor de lanturi din aur) e formata din romi bogati, cea­lalta cuprinzand tarani saraci cu pamanturi putine si gospodarii firave. Aici am descoperit care lucratori romani ideal de tepuit sunt deosebit de cautati. In special femei bune la toate in casa, la dereticat, spalat, smotruit. Soferi mai putin, mai ales de cand unele inspectorate de politie au inaugurat afacerea "permise auto pentru analfabeti", contra-cost, evident. In anii ’90 era un titlu de noblete pentru tigan sa aiba limuzina si sofer cu ochi albastri. Acum jeep-urile si "su­vurile" sclipesc in soare con­curand doar cu acoperisurile.

Romii nu-i vor bucatari
Pana si "puradeii" de 18 ani cu cas la gura si aur in dinti poseda permis de conducere. Acum sunt foarte intrebati purtatorii de "permise" de hipoatelaj – carutasii, mai pe sleau. Am vorbit cu un satean roman din Grajduri care mi l-a indicat drept lucrator cu ziua la tiganii din comuna pe Dumitru Daju, un om de varsta a treia. Fiindca acestea se odihnea dupa munca zdravana prestata, am stat de vorba cu sotia lui, Anica Daju, o fe-meie mandra, care nu s-a lasat timp de o viata dusa printre tigani. De la ea am aflat ca principala munca a so­tu­lui sau, dat fiind ca este la o varsta inain­tata, este transportul de mate­riale cu caruta. Apa, ciment, pietris si alte cele necesare in constructii. Pentru ca e varstnic, tiganii il pacalesc mai greu, mai ales ca Mitica cere uneori banii inainte sau e platit la sfarsitul zilei, dar nu cu mai mult de un pol.

"Sunt multi tineri care lucreaza la tur­nat fundatii de case, betoane. Altii fac orice de nevoie. Sunt multe femei la treaba prin casa, spala, fac cu­ratenie, fac mancare pentru echipa de muncitori de la tigan", a spus Anica Daju, din Grajduri. Pe langa faptul ca ii desconsidera neplatindu-i sau pu­nandu-i la treburi grele, tiganii ii con­sidera "murdari". De aceea ei nu le pun pe menajerele angajate sa faca mancare pentru gospodarie decat rareori, si atunci dupa ce "rumanul" si-a dovedit calitatile dupa ani grei de munca in "comunitate". Silvia Var­tolomei din Grajduri se numara printre putinele femei care lucreaza ca bucatareasa la tiganii din Grajduri. Insa ea e o exceptie. Cum stim cu totii, principala ocupatie a tiga­nului, chiar si la vremuri de criza, e sa-si mai inalte cate un turnulet, o vila, doua, trei, dupa cum e cazul si punga beneficiarului.

De exemplu, tiganul Nucu din Grajduri si-a inaltat nu demult nici mai mult, nici mai putin de­cat patru vile cu cate trei etaje fie­care. Ori pentru aceasta ai nevoie de ro­mani, nu gluma. Zeci, sute de sateni a rulat tiganul cat a avut de construit. Din pacate, la astfel de munci se in­tam­pla ca unii lucratori nestiutori sa nu primeasca nici un ban: pur si simplu trudesc degeaba. Mi-a impartasit cazul fiului sau Anica Daju: "Salariu ofera fiecare dupa cat de priceput e sa ama­geasca. 30, maxi­mum 40 de lei pe zi. La menajera nu da mai mult de 30 de lei pe zi. Insa tare mai trag teapa tiganii. Stiti cate case au facut romanii si nu au pri­mit bani pentru munca lor? Aoleu! Sau au primit te miri ce. Pleaca unii plangand acasa. Vin si de prin alte localitati sa lucreze la tigani, de prin Banat, de exemplu". Insa grosul oamenilor ajunsi la munca la Grajduri e din comunele si localitatile invecinate. Sunt romani care fac naveta la tigani. "Chiar feciorul meu a fost impreuna cu alti romani si cu tiganul Bogica intr-o locatie. A lucrat din greu la topit smoala si trebuia sa ii dea macar 3 milioane, pentru ca a stat aproape o saptamana, in frig, vai de capul lui. Era unul de la Scheia, s-a dus plangand acasa. A stat saracul o saptamana in cort, in ger, il asteptau copiii acasa, ca nici ei, nici nevasta n-aveau ce manca. Dar nu i-a dat un franc".

Cand i-a luat la munca, tiga­nul le-a promis bani, insa cand sa fa­ca plata i-a amanat. "Am sa va dau, tot asa le spunea", povesteste Anica. Din pacate, romanii nu pot protesta, nu au unde si la cine sa reclame. Ti­ganii sunt uniti si se apara unii pe al­tii. "Au datorii imense catre stat, au­zeam ca vin cu mascatii pentru a scoa­te bani pentru lumina electrica con­sumata de ei fraudulos. Multi dintre tiganii de aici au curent electric neoficial, pe furate. Consuma curent electric din greu, dar nimeni nu ii mai trage la raspundere".

Cel mai greu e la geamuri si covoare
Satenii din Grajduri sunt "reparti­zati" fiecare la cate o familie de tigani. De exemplu, Marcela lui Gheorghe Larie merge la Ferdinand Stanescu, un pretendent la scaunul de bulibasa a comunitatii, cu care am stat si de vor­ba. Cele mai grele munci ale fe­mei­lor sunt spalatul geamurilor si al "pe­rsienilor", cum le zic tiganii co­voa­relor lungi si late. Mult pret mai pun tiganii si pe "tablagii", cei care se ocupa cu acoperirea caselor. "Cel mai instarit tigan, Boboc, a cons­truit recent patru vile la care a folosit foar­te multi muncitori. Cu bani furati de la intreprinderi. S-au inregistrat cazuri de directori de fabrici si socie­ta­ti care s-au spanzurat din cauza lor. Oameni din Calan, din Timisoara, si-au luat viata din acest motiv". Am stat de vorba si cu pseudoliderul ti­ga­n­ilor grajdeni, Ferdinand Stanescu. De la el am aflat ca romii sunt intr-o teribila goana dupa modernizare. "Nu mai angajam pe nimeni la pictat casele, acum folosim materiale deco­rative de la Carrefour. Nu vedeti, tara se modernizeaza. Nu mai vor tiganii «pictaturi» deloc", spune Ferdinand, care adauga ca slugile sunt acum la mare cautare: "Menajera, da.

Daca are sapte milioane pe luna? De­pinde cum se intelege cu omul. Tre­buie sa dea cu matura, sa stearga faianta, geamurile, sa calce o camasa, o haina, asta inseamna menajera". In­telegand de la el ca tot romul vrea moderni­zare, am incercat sa vad cum a evo­luat gustul tiganului de astazi. Asa am aflat ca cei tineri se dau in vant dupa produsele de infru­mu­se­tare, in special cele impotriva co­su­ri­lor, dar nu refuza nici romance care sa le faca "masaj". Pentru asta se ofera sa vina cu masina personala. Sam­ba­ta, de preferinta. "Pe mine m-ar in­te­resa pentru infrumusetarea bar­ba­tilor. Ceva de cosuri, puncte negre. Pentru masaj facut de femei e amator va­rul meu Ionut Stanescu. Ii puteti te­le­fona, are Orange", spune Ioan Bu­cur Stanescu. Menajera romanca in­ca nu s-a apucat si de asa ceva.

×