Stăpânul plajelor sălbatice

Radiaţii electromagnetice peste limitele admise, poluare fonică, riscul poluării accidentale cu compuşi chimici periculoşi, utilizaţi pentru propulsia rachetelor sol-aer, posibilitatea căderii elementelor de muniţie de artilerie şi rachete sunt doar câteva dintre pericolele la care sunt expuşi sătenii din localitatea Corbu, situată în aproprierea Capului Midia, în urma aplicaţiilor militare care se desfăşoară în Tabăra de Instucţie şi Poligonul de Trageri Sol-Aer "General Ion Bungescu".

Toate aceste lucruri au ieşit la iveală după ce Ministerul Apărării Naţionale a început un război de gherilă cu Primăria comunei Corbu, pentru a pune stăpânire pe un teren de 470 de hectare. Pământul se află în proprietatea sătenilor care l-au redobândit în baza legilor funciare. Dar Armata nu a ţinut cont de acest aspect şi a împrejmuit o parte de teren, pe care ulterior l-a intabulat. Astfel, sătenii nu mai au acces la proprietăţile lor.

Mai mult, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a pus stăpânire în anul 2009 pe o bucată de 10,5 hectare de plajă sălbatică pentru a amplasa un radar şi antenele aferente, care fac parte dintr-un sistem modern de supraveghere a traficului maritim pe Marea Neagră, denumit SCOMAR. Pentru cucerirea plajei, planurile tactice au fost demarate încă din anul 2008, când în fruntea Armatei se afla ministrul Mihai Stănişoară. Atunci a fost organizată o licitaţie pentru contractarea unor lucrări de infrastructură necesare montării unei instalaţii radar în cazarma 1852 Capul Midia. Licitaţia a fost adjudecată de firma Dual Man Srl Bucureşti, care a pus mâna pe un contract de aproximativ 350.000 de euro. Firma este deţinută de Marina Gramada, Dan Gramadă şi Dumitru Goanta.

Aceeaşi societate a mai obţinut un contract de aproximativ 200.000 de euro pentru realizarea unui suport pentru o antenă înaltă de 42 de metri, amenajarea camerelor cu echipamente, drumuri şi platforme betonate. Apoi, lucrările au fost demarate, deşi la doar câţiva metri se află cazarma militară, care deţine un teren de aproximativ 150 de hectare, iar antenele şi echipamentele aferente radarului puteau fi montate pe promontoriu.

Antenele de emisie au fost instalate pe plajă, deşi în Nota de Fundamentare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 31 din 2010, semnată de actualul ministrul al Apărării, generalul Gabriel Oprea, se specifică faptul că acestea trebuie amplasate la o distanţă de 50-100 m faţă de linia ţărmului, pentru evitarea inundării echipamentelor pe timp de furtună sau mare agitată. Direcţia de Informare şi Relaţii Publice a MApN a precizat că instalarea echipamentelor radarului s-a făcut cu respectarea prevederilor legale referitoare la lucrările de infrastructură, fiind obţinute toate acordurile necesare pentru efectuarea investiţiei.

Cu toate acestea, oficialii Armatei au uitat să înştiinţeze populaţia din zonă cu privire la radiaţiile emise de radar. Într-un document oficial al Armatei, din februarie 2007, se menţionează că "în stabilirea zonei generale de siguranţă nu au fost luate în consideraţie măsurile de protecţie împotriva radiaţiilor electromagnetice ce vor fi impuse de sistemul radar pentru supravegherea maritimă a Mării Negre. Acestea vor fi precizate după consultarea Statului Major al Forţelor Navale care va utiliza acest sistem". În tot acest timp, locuitorii comunei Corbu continuă să îşi lu-creze pământul, să pescuiască sau să facă plajă în aproprierea poligonului "General Ion Bungescu". Eugen Banu Lemnaru, unul dintre consilierii locali ai comunei Corbu, revoltat de abuzurile făcute de reprezentanţii MApN, afirma: "Au venit aici la Primărie şapte inşi. Generali cu jurişti îmbrăcaţi în uniforme de luptă, de parcă erau de la trupele de asalt. Ne-au spus să nu mai vorbim cu presa despre ce se întâmplă în localitate. Ei au invocat chestii de interese naţionale, de parcă noi nu ştim cum funcţionează un radar".

Dar planurile lui Stănişoară au fost continuate şi de ministrul Gabriel Oprea. Reprezentanţii Armatei s-au dat peste cap şi au intabulat plaja cu pricina, fără a exista o hotărâre de guvern în acest sens. Nici măcar nu au ţinut cont că o bucată din suprafaţa intabulată se află în proprietatea localităţii Corbu. Directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa, Stere Sponte, a declarat că plaja a fost intabulată în favoarea statului român de Ministerul Apărării Naţionale. Întrebat dacă nu cumva angajaţii aflaţi în subordinea sa au dat dovadă de neglijenţă atunci când au intabulat o bucată de teren de două ori, Stere Sponte a declarat că probabil a fost o eroare. În schimb, a oferit o soluţie pentru a remedia această afacere cu terenuri: "Consiliul Local Corbu trebuie să dea o hotărâre de consiliu prin care să rectifice suprafaţa de teren pe care o are în proprietate".

Eugen Lemnaru a mai declarat că Ministerul Apărării putea să intabuleze plaja doar dacă exista o hotărâre de Guvern în acest sens. În concluzie, Consiliul Local ar trebui să cedeze de bunăvoie un teren care îi aparţine cu acte în regulă, în favoarea ştabilor de la Armată.

Mai mult, reprezentanţii Armatei, care cunosc potenţialul turistic al zonei Corbu, au îngrădit încă o bucată de teren situată în aproprierea poligonului, iar sătenii nu mai au acces la proprietăţile lor. Ministerul Apărării Naţionale se apără şi susţine că împrejmuirea terenului s-a făcut în limita fondurilor alocate, pe baza bornării existente, iar diferenţa de teren a fost delimitată prin şanţuri. Dar localnicii se tem că vor rămâne din nou fără pământul pentru care s-au zbătut ani întregi să-l recpureze de la statul român.

O dată cu împrejmuirea terenului cu pricina a început războiul între Ministerul Apărării Naţionale şi Primăria comunei Corbu pentru un teren de aproximativ 470 de hectare. Pe de-o parte, consilierul local Eugen Banu Lemnaru susţine că terenul disputat se află în proprietatea comunei Corbu, iar Armata a obţinut dreptul de folosinţă în anul 1963. Se pare că Armata nu a mai folosit terenul după anul 1989. Mai mult, au lăsat în paragină o parte din clădirile pe care le aveau.
"În anul 2004 au fost inventariate toate terenurile care aparţineau Consiliului Local, pe care le-am şi intabulat. Atunci primăriile erau obligate să-i pună în posesie pe foştii proprietari, pe toate terenurile disponibile. Documentele au trecut prin Comisia Locală de Fond Funciar, Comisia Judeţeană de Fond Funciar şi Prefectura Constanţa, care le-au dat aviz favorabil", a spus Lemnaru, mâhnit de situaţia creată. Cu toate actele de proprietate în regulă, Primăria Corbu a început elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal intitulat "Golful Corbului" pentru dezvoltarea unui proiect turistic. Se pare că aleşii locali s-au întâlnit chiar cu fostul primar al Atenei, care s-a arătat dispus să investească în zonă. Planul nu a fost avizat de MApN şi toate proiectele de dezvoltare a zonei au căzut.

Direcţia de Informare şi Relaţii Publice a MApN a precizat că ministerul "nu se află în conflict cu locuitorii care au primit titluri de proprietate, ci pur şi simplu a făcut în instanţă demersurile legale pentru corectarea unor erori ale Consiliului Local al comunei Corbu".