Statul scutură pensionarii de ultimul mărunţiş

Pus pe strâns cureaua, Guvernul Boc a găsit soluţia salvatoare pentru a aduna 700 de milioane de lei (circa 166 de milioane de euro) la bugetul de stat: impozitarea pensionarilor săraci. Potrivit proiectului de buget, încasările statului din impozitul pe venituri din pensii pentru anul 2010 sunt estimate la 1,2 miliarde de lei noi, o valoare de 2,36 de ori mai mare comparativ cu 2009.

Suma strânsă la buget în urma acestei operaţiuni este însă ridicol de mică în comparaţie cu nevoile de finanţare ale statului român. Cele 166 de milioane de euro înseamnă câte 7 euro pe român. Praf în ochi dacă ne raportăm la datoria de peste 1.000 de euro pe care o are fiecare cetăţean în urma "centurii de siguranţă" luate de la FMI.

"Creşterea foarte mare a încasărilor din impozitul pe pensii, de la 507,7 milioane de lei în 2009 la 1,2 miliarde de lei, în proiectul de buget pentru 2010 presupune lărgirea bazei de impozitare care se poate face prin impozitarea pensiilor mici, sub 1.000 de lei, care în prezent nu se impozitează, a unor pensii speciale şi a unor contribuţii la pensii", a atras atenţia analistul economic Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată. Cu alte cuvinte, amărâţilor nu numai că nu le vor fi indexate pensile, aşa cum li s-a promis în anul electoral 2009, dar vor mai plăti şi impozit pentru ele.

Liviu Voinea consideră că măsurile prin care Guvernul îşi înfige dinţii în pensionari şi bugetari nu reprezintă nici pe departe cea mai bună soluţie anticriză. "Nu cu pensionarii şi cu salariaţii de la stat ar trebui să se războiască Ministerul Finanţelor Publice, ci cu cheltuielile materiale foarte mari, cu administraţiile locale şi cu evaziunea fiscală. Aici ar fi trebuit făcute marile economii", a declarat el. Voinea spune că în 2007, 2008 şi chiar 2009 au fost făcute majorări nesustenabile ale pensiilor, însă exista o altă soluţie de rezervă pentru majorarea bugetului care nu a fost însă aplicată: renunţarea la Pilonul II de pensii.

"Din contribuţiile pe Pilonul I plăteşti pensiile acum, în timp ce din contribuţia la Pilonul II abia peste 30 de ani. Dacă desfiinţau Pilonul II, aşa cum a făcut Slovacia încă de anul trecut, sute de milioane de euro ar fi trecut înapoi la Pilonul I şi aşa nu mai renunţai la acordarea pensiilor pentru agricultori, de exemplu", a explicat Voinea.

"ERA DE AŞTEPTAT"
"Pensionarii trebuia să se aştepte la aşa ceva", este de părere analistul economic Ilie Şerbănescu. El a explicat că adoptarea legii care prevedea un punct de pensie egal cu cel puţin 45% din salariul mediu brut lunar pe economie a fost o decizie stupidă, care nu putea fi finanţată. "Am spus încă de atunci că este o aiureală să se mărească pensiile fără o susţinere financiară. Nu se poate mări punctul de pensie la 45% când tu iei din salarii doar 29%, dacă ai un raport de un pensionar la un salariat. Este o poveste electorală", a declarat Şerbănescu.

El a mai adăugat că este anormal că, într-un an de criză 2009, pensiile au crescut cu 22%, în condiţiile în care salariile, din care se finanţează bugetul de pensii, au scăzut.

Cât despre decizia Executivului ca pensionarii care au pensii mai mici decât limita impozabilă, adică 1.000 de lei, să nu mai beneficieze anul acesta de contribuţie la asigurările de sănătate suportată de bugetul de stat, Şerbănescu consideră că oricum nu statul ar trebui să plătească, ci fiecare beneficiar în parte.

ŞEITAN SE SPALĂ PE MĂINI
După ce a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2009 privind îngheţarea pensiilor, desfiinţarea tichetelor de masă şi a tichetelor de vacanţă, amânarea pensiilor agricultorilor până în 2011, justificate de nevoia de a se face economii la bugetul public, guvernanţii nu au fost în stare să explice cât înseamnă în bani acest sacrificiu financiar. Jurnalul Naţional l-a întrebat pe ministrul Muncii, Mihai Şeitan, unul dintre semnatarii ordonanţei, la cât se ridică, estimativ, economiile făcute prin îngheţarea pensiilor, desfiinţarea ajutoarelor în alimente pentru familiile de pensionari, renunţarea la pensiile pentru agricultori şi eliminarea tichetelor de masă şi de vacanţă.

Drept răspuns, am fost rugaţi "din suflet" prin intermediul şefei de cabinet a ministrului să adresăm această întrebare ministrului Finanţelor, Sebastian Vlădescu, pentru că "cei de la Finanţe au făcut proiectul de ordonanţă". La insistenţele noastre, motivate de faptul că ministrul Muncii a semnat ordonanţa, ni s-a răspuns că Mihai Şeitan nu a participat la elaborarea ordonanţei. Ministrul Muncii a explicat totuşi de ce se renunţă la pensiile pentru agricultori, invocând reforma sistemului de pensii.




Mihai Şeitan a declarat ieri, după şedinţa Biroului Permanent Naţional al PD-L, că nu va mai exista un sistem special de pensii pentru agricultori, această categorie urmând a fi integrată în sistemul unic de pensii. "Nu va mai exista sistemul special de pensii pentru agricultori. Nu are nici un rost. Toate (categoriile de pensii - n.r.) o să fie integrate în sistemul unic, inclusiv agricultorii", a spus Şeitan. El a arătat că Legea privind pensiile agricultorilor s-a prorogat.

"Legea există şi a fost prorogată până anul viitor. Când o să apară legea nouă, a sistemului unic, care nu există încă, e în proiect, când va apărea aprobată, atunci o să se scoată sistemul", a spus Mihai Şeitan. El a precizat că anul acesta nu vor fi majorate pensiile, inclusiv cele ale agricultorilor. Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat stabileşte că pensiile vor fi îngheţate în acest an.

 

S-au găsit bani pentru Elena Udrea şi pentru UDMR
Autorităţile s-au angajat în acordul cu FMI să îngheţe în 2010 cheltuielile cu bunurile şi serviciile, pensiile, cu excepţia celor sociale, şi unele transferuri, şi să aplice din ce în ce mai extins sistemele de achiziţii electronice, pentru a economisi 0,8% din PIB, potrivit scrisorii de intenţie la acordul stand-by. Ministrul de Finanţe, Sebastian Vlădescu, a declarat ieri, la un post de radio, că "următorii doi ani vor fi mult mai dificili decât anul 2009" şi a explicat sacrificiile bugetare prin faptul că "suntem la măsuri impuse, nu măsuri alese", referindu-se şi el la obligaţiile faţă de FMI.

Totuşi, potrivit explicaţiilor lui Sebastian Vlădescu, se vor face eforturi pentru ca ministerele conduse de Elena Udrea şi Radu Berceanu să aibă la dispoziţie bani suficienţi. "Vom căuta soluţii pentru Dezvoltare şi Transporturi", a arătat ministrul Finanţelor. Că există categorii privilegiate din punct de vedere bugetar se vede şi în textul Ordonanţei 114, care, deşi are ca motivaţie "condiţiile excepţionale impuse de criza economică", pentru a justifica sacrificarea unor categorii sociale ca pensionarii şi salariaţii la stat, alocă bani pentru UDMR şi minorităţile din Parlament, drept mulţumire că au votat Guvernul dorit de Traian Băsescu.

Unul dintre articolele ordonanţei prevede expres includerea unor sume pentru organizaţiile minorităţilor naţionale şi pentru finanţarea de programe interetnice în bugetul Secretariatului General al Guvernului, cu precizarea că sumele rămase necheltuite în 2009 se reportează şi vor fi alocate ca bonus pentru anul 2010.
• Adriana Duţulescu

 

Buget scris greşit
Întocmirea legii bugetului pe 2010 stă sub semnul haosului şi al greşelilor făcute de ministere. Ministerul Apărării, condus de generalul Gabriel Oprea, a trimis la Parlament o formă greşită a proiectului de buget, în care nu apare nici o sumă la capitolul "Prime de asigurare viaţă, plătite de angajator pentru angajaţi". MApN a precizat că a propus în proiectul de buget pe 2010, transmis Ministerului Finanţelor Publice, alocarea sumei de 7,350 milioane de lei la acest capitol.

Dintr-o eroare de tehnoredactare, în proiectul de buget pe 2010, această sumă apare înscrisă la alt indicator, respectiv cel privind "contribuţiile acordate pentru accidente de muncă şi boli profesionale". MApN a demarat deja procedurile de corectare a erorii.
Şi la Ministerul Educaţiei s-a făcut o "eroare de tehnoredactare", fiind trimisă la Monitorul Oficial o situaţie greşită a posturilor care vor fi desfiinţate în Învăţământ. Subalternii ministrului Funeriu au inversat cifrele prevăzute la Bucureşti cu cele prevăzute pentru judeţul Buzău, reieşind că în Capitală nu se vor face decât câteva concedieri, raportate la numărul de şcoli. Ministrul Educaţiei a declarat pentru Jurnalul Naţional că cei care au făcut eroarea vor plăti cu funcţia.
• Adriana Duţulescu