Summit-ul trece, urechile rămîn

REUNIUNEA NATO, PRILEJ PENTRU STRÎNGEREA ŞURUBULUI
Summit-ul NATO la Bucureşti a fost pretextul pentru a da liber la interceptarea tuturor convorbirilor telefonice, pe termen nelimitat, fără mandat judecătoresc. Artizanul acestei măsuri de stat poliţienesc este CSAT, care a dat acces pentru interceptări la serverele operatorilor de telefonie.

REUNIUNEA NATO, PRILEJ PENTRU STRÎNGEREA ŞURUBULUI
Summit-ul NATO la Bucureşti a fost pretextul pentru a da liber la interceptarea tuturor convorbirilor telefonice, pe termen nelimitat, fără mandat judecătoresc. Artizanul acestei măsuri de stat poliţienesc este CSAT, care a dat acces pentru interceptări la serverele operatorilor de telefonie.


Secretarul comisiei parlamentare pentru controlul SRI, deputatul PSD Ion Stan, ne-a declarat că hotărîrea CSAT de la 25 martie a.c. nu face altceva decît să permită Autorităţii Naţionale în materia interceptării comunicaţiilor acces direct la toţi abonaţii operatorilor de telefonie. Astfel, este eliminată obligativitatea obţinerii unui mandat judecătoresc pentru interceptarea convorbirilor, ceea ce este o încălcare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.


La 27 martie, Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (ANRCTI) a emis o decizie privind completarea Deciziei preşedintelui ANRCTI nr.1333/2003 privind regimul de autorizare generală pentru furnizarea reţelelor şi a serviciilor de comunicaţii electronice. Decizia a fost emisă în baza Hotărîrii Consiliului Suprem de Apărare a ţării de la data de 25 martie 2008 privind completarea, în regim de urgenţă, a condiţiilor tehnice de interceptare legală a comunicaţiilor stabilite prin regimul de autorizare generală pentru furnizarea reţelelor şi a serviciilor de comunicaţii electronice. Conform deciziei ANRCTI, "furnizorul de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice va pune la dispoziţia autorităţii naţionale în materia interceptării comunicaţiilor, desemnată potrivit reglementărilor legale în vigoare, serverele de management al interceptării şi consolele de administrare şi operare pe care le deţine în vederea asigurării funcţiei de interceptare legală a comunicaţiilor". Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial la 28 martie 2008.


ACCES FĂRĂ CONTROL. Deputatul PSD Ion Stan ne-a explicat care era procedura înainte de hotărîrea CSAT. Astfel, pentru a obţine mandate de interceptare pentru situaţii care privesc siguranţa naţională şi infracţiuni de drept comun, instituţiile abilitate de lege în materie de interceptări erau obligate să ceară mandat judecătoresc. Odată obţinut de la judecător actul de autorizare, acesta era prezentat de instituţia solicitantă operatorului de telefonie, iar operatorul permitea acces numai la numărul abonatului pentru care s-a dat actul de autorizare. În opinia deputatului PSD, hotărîrea CSAT este "permisivă, aberantă, serverele operatorilor de telefonie fiind accesate fără nici un control" şi reprezintă "o încălcare fără precedent a drepturilor omului şi a drepturilor constituţionale", în condiţiile în care nu există o lege-cadru a interceptării comunicaţiilor. Ion Stan susţine că hotărîrea CSAT nu conţine precizări prin care să se limiteze aplicabilitatea prevederilor acesteia doar la perioada Summit-ului NATO, cînd, spune el, măsura era justificată.  Totodată, deputatul PSD e de părere că hotărîrea CSAT poate genera acţiuni în justiţie din partea abonaţilor împotriva operatorului de telefonie mobilă pe motiv de încălcare a drepturilor constituţionale. El a mai spus că i se pare revoltător ca factura interceptării să fie plătită de abonatul ascultat. Preşedintele Comisiei parlamentare de control al SRI, liberalul Radu Stroe, ne-a declarat că a făcut deja o cerere oficială către SRI pentru a trimite la comisie hotărîrea CSAT. Stroe a spus că pînă nu va vedea exact conţinutul hotărîrii nu se poate pronunţa asupra implicaţiilor pe care le are asupra cetăţenilor transferul serverelor de la operatorii de telefonie mobilă la SRI.


PRESIUNI. Potrivit unor surse de pe piaţa comunicaţiilor, înaintea adoptării hotărîrii CSAT, oficiali ai SRI au purtat negocieri cu un operatori de telefonie mobilă să semneze cu Autoritatea Naţională un nou protocol de cooperare pentru interceptarea legală a convorbirilor. Operatorii au propus o soluţie în conformitate cu recomandările şi practica europeană, aceea ca operatorul să pună la dispoziţie instrumentele necesare pentru realizarea interceptării, dar să poată realiza şi funcţia de audit asupra ţintelor de interceptate, pentru a asigura dreptul inalienabil al clienţilor la secretul corespondenţei, în limitele legii.


În timpul negocierilor, SRI a făcut sub diferite forme presiuni asupra operatorilor pentru ca acesta să renunţe la ideea de a realiza auditul. Potrivit surselor citate, însuşi şefi ai securităţii de la operatorii amintiţi au venit în România pentru a discuta cu reprezentanţii oficiali ai SRI pe acest subiect. După vizita acestora la Bucureşti s-a creat un zvon că operatorii nu doresc să se conformeze soluţiei de interceptare propuse de SRI. Astfel, acest zvon a ajuns la operatorii de telefonie ca un punct de vedere potrivit căruia Preşedinţia României şi primul ministru îşi exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de cooperare şi de aliniere a operatorilor la legile României cu privire la siguranţa naţională. Înaintea şedinţei de CSAT de la data de 25.03.2008 s-a lansat zvonul că operatorii sunt de acord cu soluţia propusă de SRI. În acest context, hotărîrea CSAT a consfinţit completarea, în regim de urgenţă, a condiţiilor tehnice de interceptare legală a comunicaţiilor. Anterior, operatorii adresaseră Preşedinţiei şi primului ministru o scrisoare cu detalii tehnice privind soluţia propusă şi detalii privind practica europeană, solicitînd totodată şi o întrevedere între şefii lor, preşedintele României şi premier. S-a materializat doar întîlnirea cu primul ministru. Surse de la Cancelaria Prezidenţială spun că un operator a cerut audienţă la Cotroceni, dar i-a fost refuzată.


FĂRĂ REGLEMENTĂRI. Europarlamentarul liberal Renate Weber vrea să vadă hotărîrea CSAT, spunînd că documentul ar trebui desecretizat, întrucît este o chestiune de interes public. "Oricum, dacă ceea ce s-a spus în presă este adevărat şi aceste prevederi există în decizia CSAT, atunci este vorba de o gravă încălcare a Constituţiei", a declarat Weber, explicînd şi că, potrivit Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, orice restrîngere a drepturilor individuale se poate face numai prin lege. "Or, în mod evident, o hotărîre CSAT nu are putere de lege", a adăugat Weber. Europarlamentarul liberal a mai spus că la nivelul Uniunii Europene este o dezbatere permanentă în legătură cu gradul în care lupta împotriva terorismului poate justifica o restrîngere a drepturilor individuale. "În acest moment nu există însă decît discuţii incipiente pentru a fi conturată o decizie-cadru privind lupta împotriva terorismului, decizie care apoi să fie integrată în legislaţiile ţărilor UE. Pînă atunci însă fiecare stat îşi reglementează cum vrea acest domeniu", a mai explicat Weber.  

În Marea Britanie şi Germania legislaţia prevede că funcţia de interceptare legală este îndeplinită în mod obligatoriu de operatorii de telefonie mobilă. Astfel, procedura este următoarea: operatorii de telefonie mobilă, pe baza actelor de autorizare legală, introduc la interceptare ţintele solicitate, prin departamente proprii special pregătite, iar rezultatul interceptărilor, adică SMS-uri sau conţinutul convorbirilor, ajunge direct la serviciul de informaţii autorizat. În Marea Britanie, conform "Regulation of Investigatory Powers Act 2000", operatorul de telefonie mobilă gestionează interceptarea, legea prevăzînd şi formatul standard al unui mandat de ascultare şi condiţiile de modificare şi reînnoire a mandatului. În Germania, "Ordinance concerning the Tehnical and Organisational Implementation of Measures for the Interception of Telecommunications" prevede că operatorul de telefonie "trebuie să se asigure că datele prevăzute conţin numai telecomunicaţiile care se referă la ordinul judecătoresc".

Conform Ordonanţei de urgenţă nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, furnizorii de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice au obligaţia să permită autorităţilor competente interceptarea comunicaţiilor. În virtutea aceluiaşi act normativ, costurile aferente sînt suportate de către operatori. Potrivit reprezentanţilor ANRCTI, hotărîrea CSAT din 25 martie a fost "comunicată exclusiv instituţiilor interesate, acestea avînd obligaţia s-o pună în aplicare în regim de urgenţă". În acest fel se explică motivul pentru care modificarea adusă OUG 79/2002 nu a mai fost supusă consultării. "Decizia 258/2008 aduce doar clarificări de ordin tehnic legate de interceptarea legală a comunicaţiilor. Furnizorii de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice au avut şi pînă în prezent obligaţia de a permite, inclusiv din punct de vedere tehnic, autorităţilor publice competente să intercepteze comunicaţiile efectuate, precum şi obligaţia de a suporta costurile aferente interfeţei pentru interceptare în condiţiile legii", ne-a declarat Dan Georgescu (foto), preşedintele ANRCTI.

• Alex Rădescu