Taxele din drepturi de autor apă de ploaie pentru buget

Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor, şi Mihai Şeitan, ministrul Muncii, părinţii ordonanţei care a supraimpozitat drepturile de autor, au părăsit ieri ministerele pe care le-au condus.

Ei au fost demişi de premierul Emil Boc, iar modul în care au gestionat această nouă reglementare a atârnat ca un bolovan de picioarele lor ministeriale. Plecarea celor doi nu rezolvă însă bătaia de joc la care Executivul a supus jumătate de milion de români care îşi câştigă existenţa din drepturi de autor. Ziarişti, scriitori, artişti plastici, inventatori, cu toţii au pierdut cel puţin 16,5% din venitul lunar şi au fost puşi să stea ore întregi la coadă la Casa de Pensii, la Casa de Sănătate şi la Şomaj pentru a li se lua cu japca banii.

Ce a câştigat statul din umilirea acestor oameni? Estimările făcute de Ministerul de Finanţe arată că bugetul va aduna în plus anual 22 de milioane de lei din reducerea cotelor de cheltuială forfetară de la 40% la 20%, o picătură de apă într-un ocean de nevoi bugetare. O estimare completă care să ia în calcul şi trecerea drepturilor de autor pe carte de muncă nu s-a putut face. Totuşi, sumele sunt nesemnificative şi nu reprezintă aproape nimic dacă ne gândim că datoria statului s-a dublat în doar doi ani şi creşte fără încetare cu un miliard de euro pe lună.

Însă jurnaliştii şi toţi cei plătiţi pe drept de autor au pierdut foarte mulţi bani. Majoritatea trusturilor mari de presă au preferat să transforme contractele de drepturi de autor în contracte individuale de muncă. În această situaţie, ziariştii au pierdut între 10% şi 30% din venitul lunar net, iar angajatorii şi-au suportat şi ei partea lor de contribuţii la stat de 28%. Însă ziarele mai mici, precum şi o parte din reviste au ales să lucreze numai în baza drepturilor de autor. Şi în această situaţie angajaţii au pierdut 6,5% din venituri. Dacă până la apariţia Ordonanţei cu drepturile de autor acestea erau taxate cu 10%, acum, autorii vor plăti către stat 16,5%. În plus, cotele de cheltuială forfetară acordată la calculul venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuală vor fi reduse de la 40% la 20%, iar în cazul veniturilor de această natură provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, de la 50% la 25%, plusul de venituri estimat fiind 10,5 milioane de lei.

Deşi 500.000 de oameni au fost atacaţi la buzunare, analiştii şi contabilii avertizează că statul nu va reuşi să adune banii pe care contează, aşa cum a fost concepută Ordonanţa de Urgenţă şi cum au fost date Normele de Aplicare. "Dacă scopul ordonanţei a fost acela de a aduna mai mulţi bani la buget de la cei care prestau activităţi specifice dreptului de autor ori activităţi independente, efectul s-a dovedit a fi exact invers. Oamenii, chiar dacă ar dori să plătească, nu o pot face, pentru că nu au cum să stea lunar la trei rânduri de cozi, nu ştiu să completeze formularele neavând cunoştinte juridico-contabile ori pentru că pur şi simplu li se pare imoral", se arată într-un document întocmit de Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ).

Şi analiştii economici consideră că statul nu va reuşi să adune aceşti bani. "Eu am recomandat clienţilor mei să renunţe definitiv la contractul colectiv de muncă şi să lucreze în baza unui contract de drept de autor. În această situaţie, banii care ar rămâne de la plata CAS-urilor pot fi investiţi într-o pensie privată şi o asigurare privată de sănătate", a declarat avocatul Gariel Biriş.
Datele furnizate de ANOFM arată că doar 80.000 de persoane care realizează venituri de natură profesională au depus până ieri declaraţiile privind contribuţiile la şomaj, în timp ce casele de pensii au înregistrat numai 40.000 de astfel de documente.

Şi cu banii luaţi... şi fără ajutor de şomaj
Majoritatea trusturilor mari de presă au preferat să transforme contractul de drept de autor în contract individual de muncă. În această situaţie, ziariştii au pierdut 10%-30% din venitul lunar net (după cum au suportat editurile), iar angajatorii şi-au plătit şi ei partea lor de 28%. Măsura a fost sau va fi dublată de disponibilizări de personal. Însă ziarele mai mici, precum şi o parte din reviste au ales să lucreze numai în baza drepturilor de autor. Şi în această situaţie angajaţii au pierdut 6,5% din venituri. Dacă până la apariţia Ordonanţei cu drepturile de autor, acestea erau taxate cu 10%, acum autorii vor plăti către stat 16,5%.

În plus, cotele de cheltuială forfetară acordată la calculul venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuală vor fi reduse de la 40% la 20%. În ciuda acestor costuri ziariştii nu vor primi nimic. Nici asistenţă medicală, nici pensii mai mari, având în vedere că pensia se poate mări sau micşora în funcţie de valoarea punctului de pensie, legat de salariul minim, care se negociază între guvernanţi şi sindicate. În plus, persoanele care realizează venituri de natură profesională şi contribuie la sistemul de şomaj nu vor putea beneficia de indemnizaţie de şomaj dacă încasează ocazional bani din drepturi de autor, întrucât legislaţia acordă statut de şomer şi indemnizaţia corespunzătoare doar dacă s-a contribuit din venituri profesionale cel puţin şase luni consecutiv în ultimele 12 luni.

Legea se schimbă
Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ) apreciază că Ordonanţa privind drepturile de autor este neconstituţională din cauză că intervine în domeniu fiscal fără pregătirea prealabilă a mediului social şi pentru că nu a fost convocat Parlamentul în cinci zile de la depunere, aşa cum prevede Constituţia. OUG 58/2010 este neconstituţională şi că s-a încălcat articolul 115 din Constituţie, pentru că Parlamentul nu a fost convocat în cinci zile de când a fost depusă. Guvernul va modifica săptămâna viitoare normele de aplicare a OUG 58/2010, astfel încât angajatorul, şi nu cetăţeanul, să fie obligat să depună declaraţiile şi să achite contribuţiile.