Teodosie e cercetat de DNA din 2007 pentru dedulcire la ochiul dracului

Recentul scandal generat de dezvăluirile reporterilor incognito de la România liberă aduce în atenţia opiniei publice practici ale înalţilor prelaţi. ÎPS Teodosie este unul dintre cei mai contestaţi dintre înalţii prelaţi ai BOR. Din cauza cutumelor Bisericii Ortodoxe, multe dintre abuzurile tomitanului au rămas în interiorul clerului dobrogean.

ÎPS Teodosie a preluat Arhiepiscopia Tomisului chiar la Sărbătoarea Floriilor din 2001. La acel moment el era Episcop Vicar Patriarhal la Patriarhie. ÎPS Lucian, fostul arhiepiscop al Tomisului, se retrăsese din activitate din cauza unor probleme de sănătate. Instalarea ÎPS Teodosie la Arhiepiscopia Tomisului s-a făcut cu mare fast.

Teodosie avea o relaţie foarte apropiată cu fostul premier Adrian Năstase şi, în perioada 2001-2004, o pleiadă de lideri PSD, de la Octav Cozmâncă la Miron Mitrea, se perindau pe la Arhiepiscopia Constanţa pentru o spovedanie. De-a lungul prezenţei sale în fruntea Arhiepiscopiei Tomisului, ÎPS Teodosie a fost implicat în mai multe scandaluri.

Cel mai de amploare a fost cel legat de Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului de la Dorna Arini-Vatra Dornei, judeţul Suceava. În termeni bisericeşti, acest lăcaş de cult este numit metoc, pentru că nu se află în arondarea teritorială a Arhiepiscopiei Tomisului, însă aparţine de aceasta. Locul pentru amplasarea acestei mănăstiri a fost ales probabil pentru că se află în apropierea casei părinteşti a lui IPS Teodosie.

Preotul Marius Mustaţă, care în perioada 2002-2005 a fost protoiereu de Băneasa, a fost solicitat în august 2004 de ÎPS Teodosie ca să se implice în finalizarea lucrărilor la această mănăstire. Mustaţă a strâns aproximativ 100 de zidari şi muncitori necalificaţi din localităţile Dobrogene unde existau parohii pe care le avea în subordine şi i-a adus la muncă la Dorna Arini.

La 20 octombrie 2004, lucrarea era aproape gata şi o parte dintre muncitori urmau să-şi primească plata şi să plece acasă. Banii trebuiau trimişi de la Arhiepiscopia Tomisului. Preotul Mustaţă a stat toată ziua la Poşta din Vatra Dornei în aşteptarea banilor pe care ÎPS Teodosie promisese că-i trimite. Până la sfârşitul programului, banii nu veniseră, iar ÎPS nu mai răspundea la telefon.

În final, Mustaţă a emis un bilet la ordin, avalizat de Protoieria Băneasa, în valoare de 100.000.000 lei vechi în favoarea unei firme de unde Arhiepiscopia se aproviziona cu materiale de construcţii. Aşa a putut preotul Mustaţă să obţină cu împrumut banii cu care au fost plătiţi muncitorii. Ca să fie potoliţi muncitorii a fost nevoie de intervenţia jandarmilor. La acea oră, ÎPS Teodosie avea o datorie de un miliard de lei vechi la această societate.

Preotul Mustaţă s-a mai împrumutat de o sută de milioane de lei de la un alt administrator de firmă de materiale de construcţii. Încă o sută de milioane a dat preotul Mustaţă lui Teodosie după ce acesta i-a solicitat telefonic această sumă.

CREDITE PERSONALE GIRATE CU BUNURILE PERSONALE ALE ANGAJAŢILOR ARHIEPISCOPIEI
Preotul Mustaţă şi soţia sa, care era angajată a Arhiepiscopiei Tomisului, l-au ajutat pe ÎPS Teodosie să ia mai multe credite de nevoi personale de la mai multe bănci cum ar fi: Raiffeisen, BCR, CEC Bank, BRD şi Finans Bank. După ce familia Mustaţă s-a înglodat în datorii, ÎPS Teodosie i-a cerut preotului Mustaţă să-şi dea demisia din funcţia de protoiereu. Ceea ce s-a şi întâmplat în luna octombrie 2005.

Mustaţă s-a întors preot paroh la parohia Băneasa. Din decembrie 2006 au început controalele Arhiepiscopiei la parohia Băneasa. În iulie 2007, preotul Mustaţă a fost transferat la parohia Valul lui Traian în postul II, pe motiv că nu a ţinut bine gestiunea parohiei Băneasa. Fără bani şi fără salariu, preotul Mustaţă a intrat în conflict cu preotul paroh al parohiei din Valul lui Traian atunci când şi-a cerut salariul.

A avut loc o altercaţie verbală între cei doi preoţi care nu reuşiseră să-şi delimiteze parohia. Este cunoscut faptul că preoţii din parohiile judeţului nu primesc bani de salariu de la Arhiepiscopie, cu toate că aceştia sunt viraţi de la bugetul de stat. În fiecare zi de salariu, preoţii parohi se prezintă la Arhiepiscopie, unde primesc lumânări în contravaloarea salariilor şi o chitanţă care să ateste că acestea au fost plătite.

RĂSPOPIŢI ÎN LIPSĂ
În primăvara anului trecut, preotul Mustaţă a fost judecat de Consistoriul Eparhial şi caterisit pentru nereguli administrative. El s-a adresat Prea Fericitului Daniel, care a analizat situaţia sa şi a stabilit să fie rejudecat. Acest lucru nu s-a mai întâmplat până în prezent. Situaţia preotului Mustaţă este incertă şi acesta este muritor de foame. Un alt caz este acela al preotului Vasile Guriţă.




Acesta a ridicat o biserică în Eforie Nord în urma unei donaţii a unui enoriaş găsit chiar de el. La noua biserică slujeau preotul Vasile Guriţă şi fiul acestuia. În toamna anului trecut, ÎPS Teodosie a trimis un control la biserica din Eforie. În urma controlului s-a hotărât schimbarea preotului paroh Vasile Guriţă.

În urma acestei decizii, Vasile Guriţă a transmis în scris Arhiepiscopiei că va ieşi de sub "ascultarea" forului bisericesc şi implicit de sub influenţa ÎPS Teodosie. În această situaţie, ÎPS Teodosie a convocat Consistoriul Eparhial şi i-a caterisit pe cei doi preoţi. Ei au fost judecaţi în lipsă. Vasile Guriţă a făcut recurs la Patriarhia Română.

Al treilea caz este cel al preotului militar Traian Chircu care slujea într-o biserică din Mangalia. Aici, în urmă cu două luni a fost adus Brâul Maicii Domnului. Mii de pelerini au fost la biserică pentru a atinge brâul. După aceast pelerinaj, preotul Chircu a primit un control de la Arhiepiscopie.

Preoţii veniţi în control au apreciat că preotul Traian Chircu a adunat cam două miliarde de lei vechi care au fost folosiţi la definitivarea bisericii. Preotul Chircu a avut promisiuni că la rectificarea bugetară din iunie 2008 va primi o parte din bani, şi în baza acestor promisiuni s-a împrumutat de aceşti bani. De altfel, preotul a început să returneze banii enoriaşilor care împrumutaseră biserica din donaţiile primite.

Totul s-a făcut cu acordul comandantului garnizoanei. Peste toate aceste înţelegeri şi fără să aibă jurisdicţia ÎPS Teodosie a hotărât îndepărtarea preotului Chircu. Preotului Chircu i s-a ridicat binecuvântarea de a mai sluji ca preot militar. Biserica militară a fost transformată în biserică parohială şi a fost numit un preot paroh de Arhiepiscopia Tomisului. Preotul Chircu a rămas pe drumuri şi cu datoriile anterior menţionate.

Toate aceste cazuri vor fi rejudecate de Sinodul Mitropolitan la o dată care va fi stabilită în curând. Controale au fost efectuate de preotul Nicolae Poalelungi, inspectorul financiar al Arhiepiscopiei. Acesta a fost angajat al Episcopiei Galaţi. A făcut facultatea de teologie şi a cerut să fie hirotonisit. Dar Prea Sfinţitul Visarion a refuzat din motive necunoscute de noi. Poalelungi a găsit înţelegere la Constanţa la ÎPS Teodosie, care l-a hirotonisit în ciuda referinţelor lui PS Visarion.

Acum, Poalelungi este unealta perfectă a lui ÎPS Teodosie. Pentru afacerea "Dorna Arini" şi alte abuzuri, ÎPS Teodosie este cercetat de DNA din anul 2007.

FĂRĂ EPISCOPIA TULCEA
Visul ÎPS Teodosie a fost ca să transforme Arhiepiscopia Tomisului în Mitropolie. A început foarte multe biserici cu scopul de a îndeplini condiţiile care-l propulsau mitropolit de Dobrogea pe Teodosie. Din primăvara anului trecut însă, Tulcea s-a "rupt" de Arhiepiscopia Tomisului. Prea Fericitul Daniel l-a numit pe Prea Sfinţitul Visarion episcop de Tulcea.

Surpriză însă, la preluare, PS Visarion a constatat că nu mai există clădirea protoieriei care fusese vândută de ÎPS Teodosie, dar nici banii de pe acest bun al Bisericii Ortodoxe nu mai erau în contul protoieriei. Se pare că această vânzare a fost făcută fără acordul Adunării Naţionale a BOR, for care decide aceste vânzări şi care nu a aprobat niciodată vreo înstrăinare a patrimoniului.

DATORII LA STAT
Arhiepiscopia Tomisului are importante datorii la stat. În vara anului 2005, Administraţia Finanţelor Publice a pus sechestru pe bunurile Arhiepiscopiei Tomisului pentru o restanţă care depăşeşte 9 miliarde de lei vechi. În prezent, Arhiepiscopia are datorii la bugetul de stat de 17 miliarde lei vechi.