Timişoara, sufocată de traficul greu

 

MARŞ FORŢAT. Tronsonul Calea Lugojului – Calea Aradului este deja în curs de realizare. Proiectarea a început în 1997 şi anul trecut s-a demarat execuţia acestei porţiuni. Costurile sînt acoperite din fonduri provenite de la Guvernul Japoniei şi se estimează că lucrările se vor finaliza anul viitor. Pe acest tronson se va realiza racordul cu drumul spre Aeroportul Internaţional Timişoara. Cel de-al doilea tronson, Calea Aradului – Calea Şagului, se află în stadiul de proiect. În urma unui parteneriat cu o firmă italiană, Idroesse Ingegneria, Guvernul Italiei a acoperit jumătate din costurile studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic al lucrării. Cealaltă jumătate este finanţată de Consiliul Local Timişoara şi de Consiliul Judeţean Timiş, în cote părţi egale. Studiul, realizat de firma italiană, a fost finalizat în cursul acestei primăveri. Odată realizată şi această porţiune a şoselei de centură, cele două tronsoane, Calea Lugojului – Calea Aradului şi Calea Aradului – Calea Şagului, vor asigura funcţionarea corectă a oraşului, descongestionînd traficul în Timişoara. De aceea, realizarea celui de-al treilea tronson, Calea Şagului – Calea Lugojului, nu este imperativă, ea reprezentînd o lucrare de perspectivă.

AŞTEPTĂRI MARI. Constructorul român, firma Romstrade, care a cîştigat licitaţia pentru finalizarea unei porţiuni a centurii Timişoarei, a demarat luna trecută procedurile pentru organizarea de şantier, iar pînă la finele lunii în curs îşi va monta şi propria staţie de preparat mixturi asfaltice. Partea de nord-est a centurii trebuie finalizată pînă în decembrie 2008. "Firma este deja în zonă, şi-a adus utilajele pentru organizarea de şantier, pentru a-şi realiza platformele necesare. Între timp se aprovizionează cu materialele necesare. Termenul licitat al lucrărilor este sfîrşitul anului 2008", a declarat Ioan Maliţa, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara. Cert e că dacă anul viitor această porţiune de ocolire a municipiului Timişoara va fi gata, astfel ca oraşul de pe Bega să poată beneficia măcar de un sfert de centură, care va lega DN 6 Lugoj – Timişoara de DN 69 Timişoara – Arad, o parte din problema traficului infernal din urbe ar fi rezolvată. Astfel, autocamioanele, care vin dinspre Lugoj, nu vor mai fi nevoite să traverseze toată Timişoara pentru a putea ajunge la Arad. Pînă una-alta, pînă la realizarea completă a inelului de centură, camioanele vor mai consuma mult carburant sub geamurile bănăţenilor.

VIITORUL SUNĂ BINE. Ioan Maliţa a mai spus că "s-a întocmit studiul de fezabilitate pentru alte tronsoane ale centurii Timişoarei, pe relaţia DN 69 Arad – DN 6 Sînicolau Mare, DN 59A Jimbolia pînă la Strada Polonă. De asemenea, este în derulare execuţia studiului de fezabilitate pentru tronsoanele Strada Polonă – DN 59 Reşiţa – DJ Timişoara-Buziaş, iar inelul se va închide pe DN 6". Banii pentru aceste lucrări, ce se preconizează a fi terminate în 2010-2011, există deja, ele beneficiind de fonduri europene, printr-un program de finanţare a variantelor de ocolire a oraşelor mari şi mijlocii. În afara fondurilor structurale, Ministerul Transporturilor a alocat pentru centura de ocolire a Timişoarei peste 100 de milioane de euro.  

Lungimea pentru care s-a primit finanţarea este de 25,4 km. Oricum, pînă la finalizarea completă a celor trei segmente ale inelului de centură, Timişoara va rămîne tot sub asediul traficului greu. Practic, în lipsa unei variante ocolitoare a oraşului de pe Bega, mii de tiruri şi camioane de mare tonaj sînt nevoite să traverseze zilnic oraşul. În momentul de faţă, artere precum Calea Buziaşului, Liviu Rebreanu, Calea Lugojului şi Aradului sînt blocate. La ora actuală, ca să străbaţi oraşul de la un capăt la altul e nevoie de circa o oră.

Probleme

Finanţarea ISPA pentru centura Lugoj a fost la un pas să se piardă. Directorul DRDP Timişoara spune că problema a fost la intrarea în DN 6 Lugoj-Timişoara: "Propunerea a fost să se facă pe teritoriul comunei Coştei, dar nici Primăria şi nici cetăţenii nu au fost de acord, cu toate că noi avem un aviz din 2002 de la fostul Consiliu Local Coştei, în baza căruia am dat drumul la proiect. Atunci, am decis ca această coborîre să se facă pe teritoriul Lugojului. Proiectul se va scoate la licitaţie, caietele de sarcini fiind deja puse în vînzare". Lucrările la varianta de ocolire a Lugojului vor începe în acest an, iar termenul de finalizare este 2010-2011. Pe de altă parte, judeţul Caraş-Severin va beneficia de mai multe trasee de ocolire decît Timişul, fiind în execuţie două variante: cea de la Mehadia şi cea de la Domaşnea. Ioan Maliţa a precizat că "cea de la Mehadia este gata în proporţie de 65%-70%, iar cea de la Domaşnea ar putea fi dată în funcţiune tot în acest an". La Plugova, varianta de ocolire va cuprinde şi un tunel de 800 de metri, acum DRDP Timişoara se află în faza de achiziţii de terenuri, iar cea de la Caransebeş este deja scoasă la licitaţie.