Un sfârşit este un început, Celelalte Cuvinte

Adevărul e că am crescut, majoritatea dintre noi, pe muzica celor de la Celelalte Cuvinte şi ar trebui să regăsim în noi acea inspiraţie şi entuziasm de atunci. Ediţia de Colecţie este o ocazie să-i redescoperim…

La început a fost Sonic: Călin Pop, Leontin Iovan şi Marcel Breazu au format Sonic, nucleul viitorului grup Celelalte Cuvinte. Atitudinea lui Călin Pop nu a fost şi nu este nici un moment aceea a unui star rock plin de importanţă, care are în spate 30 de ani de muzică adunaţi în şase albume şi jumătate. Muzica e tot ce contează pentru el şi pentru colegii săi. În urmă cu mult timp, în "Ţara visurilor noastre", revista Liceului Gojdu din Oradea, Călin Pop dădea un anunţ: "Caut toboşar pentru un grup rock". Deşi era pregătit să facă şi o selecţie, în urma apelului s-a prezentat un singur elev, tot din clasa a X-a. Era Leontin Iovan. Studiase instrumente cu clape (orgă, acordeon), dar şi percuţie. Împreună cu Andrei Moroşan – bass, a luat naştere Sonic, grup care reprezenta liceul. Formula a ţinut un an, timp în care deja se cânta mai închegat şi aveau în repertoriu compoziţia proprie "Iarna".

ANI DE LICEU
Călin îşi aminteşte cum "La dansurile susţinute atunci tot apărea un fan de la un alt liceu, care, zâmbind misterios, îmi cerea chitara electrică şi, îndelung, o privea şi o studia. Treaba asta s-a repetat de vreo câteva ori, după care am şi făcut cunoştinţă cu el. Era Marcel Breazu. Pe acea vreme nu avea treabă cu chitara bas, studia pianul şi ştia câte ceva şi la chitară acustică. Când la începutul clasei a XI-a (1978) basistul a rămas corigent şi m-a anunţat că nu mai poate continua activitatea cu noi, l-am rugat pe Marcel să devină basistul trupei. Deşi nu era convins, până la urmă a acceptat. Anii de liceu mi-au lăsat amintiri frumoase şi, în plus, s-a văzut că nu au trecut în zadar. Când am terminat, de comun acord am hotărât să dăm examene de admitere la facultăţi din acelaşi oraş, pentru a rămâne împreună. Având o enormă pasiune faţă de muzică, s-au pus bazele unei găşti care avea să continue până astăzi. Era 1979, reuşisem la Facultatea de Mecanică, secţia TCM, şi urmau nouă luni de armată (pe atunci obligatorie). Împreună cu Leontin am făcut armata la Lipova, iar Marcel tot acolo, dar un an mai târziu – pentru că era cu un an mai mic decât noi. În 1980 eram student în primul an la Timişoara şi ştiam că doar anul următor ne vom putea întâlni toţi trei acolo", spune Călin Pop.

DE LA SONIC LA CUVINTE
La Timişoara, primul concert a fost la 13 decembrie 1981, la Casa de Cultură a Studenţilor. Deşi erau separaţi de armată şi de sincronizarea reuşitei la admitere, Pop, Iovan şi Breazu au făcut câteva repetiţii la Oradea, la părinţii lui Marcel, într-un beci din noua "casă de pe deal". Acolo s-a "născut" şi noul nume al formaţiei. De la Celelalte Rugi, Celelalte Porunci s-a ajuns la... Celelalte Cuvinte. Era toamna lui ’81 şi băieţii erau din nou împreună la Timişoara. După primul concert de la Casa Studenţilor, începuse deja să se vorbească despre noi, în general «de bine», şi asta ne-a bucurat mult, ne-a dat încredere în noi. Al doilea concert a fost la 7 martie 1982. Atât de multă lume se adunase şi era atât de nerăbdătoare, încât efectiv s-au rupt uşile de acces, toţi năvălind cu entuziasm înăuntru. Asta era cea mai mare recompensă şi bucurie pentru noi, însemnam deci ceva pentru Timişoara. Începusem să fim solicitaţi. Am participat la câteva concerte cu mai multe trupe la Olimpia (o sală unde încăpeau 2.000 de oameni acolo). În luna mai, la Olimpia a venit Cenaclul Flacăra. Observându-ne prin sală, unii din public au trimis bileţele scrise către Păunescu (după cum era moda pe atunci) cu cererea de a vedea pe scenă Celelalte Cuvinte. Am fost convocaţi (dar şi audiaţi înainte, undeva în spatele scenei, de oamenii lui de încredere) şi am cântat doar două piese, dar asta ne-a făcut şi mai cunoscuţi în oraş: sala era arhiplină, cel puţin 2.500 de oameni. Comunismul ne aducea şi alte supărări. Toţi din trupă eram pletoşi şi din cauza asta aveam mereu necazuri la facultate, la cursuri, laboratoare, examene. Foloseam tot felul de trucuri, încercând să nu ne facem observaţi, părul era legat în coadă, pus după cămaşă şi restul, lipit de cap cu fixativ. Pe unii profesori nu reuşeam să-i păcălim şi de multe ori eram restanţieri din cauza asta", a încheiat Călin Pop.


"Eram difuzaţi rar pe la radio, unde, şi atunci, şi acum, tot muzicile comerciale dominau. Televiziunea era moartă. Presa scria tot foarte rar. Dar «zvonul şi răspândacul» funcţionau mai bine decât orice mediatizare din ziua de azi , oricum fără prea mare efect"

"În vara lui ’82, pe un teren de sport al bazei CFR, situat pe malul stâng al Râului Bega, s-a organizat prima ediţie a Festivalului «Tim Rock». Pentru patru formaţii rock (inclusiv noi) şi două de folk au venit aproximativ 2.500 de spectatori. Era un festival promiţător..."
Călin Pop

Melodii speciale care merită ascultate

În acest moment, există mijloace tehnice superioare celor de dinainte de Revoluţie, există acces la instrumente originale la preţuri rezonabile, dar parcă nu mai există acea inspiraţie, acel avânt, acel entuziasm şi interes ca şi atunci. Identitatea trupei începe de la titulatură şi continuă cu un stil, deşi divers, inconfundabil ca structură componistică,  sunet, ca voce, ca ton de bas, chitară-bas, claviaturi, tobe. Este un rock progresiv, cu o multitudine de tente – clasice, folclorice, preclasice, metalice, arhaice, simfonice. Un rock de fuziune.CD-ul de Colecţie Celelalte Cuvinte cuprinde piese care trebuie şi merită să fie ascultate, indiferent dacă eşti sau nu fan al trupei… Cele 14 piese incluse pe CD sunt Iarbă prin păr, Scrisori iubite, Un sfârşit e un început, Dacă vrei, La ceas târziu, În zori de zi, Fântâna suspinelor, Despărţire, Fără cuvinte, Pârâul, Nu-mi da totul într-o zi, Comoara, Rămâi şi Iarna.