Vânturile lui Frunzăverde de pe Clisură

Energia verde din Caraş-Severin a ajuns, cum era şi firesc, la mâna lui Sorin Frunzăverde, preşedintele Consiliului Judeţean. Cunoscut în zonă drept "Ayatollahul", Frunzăverde conduce cu mână de fier şi uneori cu nuiaua judeţul. Se ştie că nici o afacere din Caraş-Severin nu mişcă fără a avea girul "Ayatollahului".

Omul de nădejde al acestuia este Omer Radovancovici, "Prinţul Clisurii", după cum se autointitulează, primarul comunei Pojejena. "Prinţul" este cunoscut pe Clisura Dunării în special pentru implicarea sa în contrabanda şi traficul cu ţigări, drept pentru care a şi stat la mititica aproape un an, trimis acolo prin bunăvoinţa procurorilor DIICOT. Ultima găselniţă a cuplului "Ayatollah" - "Prinţ" este energia eoliană.

La începutul acestui an, Frunzăverde, în calitatea sa de staroste peste judeţ, a trimis mai mulţi oameni de afaceri spanioli şi italieni la Pojejena "Prinţului" Omer şi la comuna învecinată, Socol, condusă de cumnatul lui Omer, Valentin Ghiţă. Străinii ardeau de nerăbdare să dezvolte câteva parcuri eoliene. Pentru zona Socol SC Wind A3 Eolica Bucharest SRL a primit la sfârşitul lui 2009 aviz favorabil de la Transelectrica pentru un parc eolian cu o putere instalată de 150 MW.

Investitorii pe care Frunzăverde i-a trimis la "Prinţ" sunt nişte necunoscuţi în domeniul energiei eoliene. Wind A3 Eolica Trade Bucharest este o firmă înfiinţată la începutul lunii aprilie 2009 în Bucureşti, într-un bloc pe lângă Biserica Sebastian. Are un capital social de 6.000 RON, adică aproximativ 1.500 de euro. Asociaţii firmei sunt bucureştenii Lucian Zlate şi Marian Burcuş, arădeanul Dalca Ioan Cristian, timişoreanul Dalca Silviu şi spaniolii Ernesto Negre Gomez, Juan Antonio Gomez şi Felipe Sanchez Hervas, acesta din urmă fiind până anul trecut administratorul Gea Nasira SL, o firmă spaniolă asociată şi ea la Wind A3.

Toţi investitorii apar într-o duzină de alte firme la fel de necunoscute implicate în energie regenerabilă. Cei trei spanioli şi Gea Nasira SL au contribuit la capitalul social al Wind A3 cu impresionanta sumă de 900 de euro. Zlate declara nu demult prin presă că spaniolii, care au responsabilitatea financiară a proiectului, vor investi din greu pentru ridicarea a 50 de eoliene la Socol. A uitat însă să spună că Gea Nasira SL este o firmă atât de mică în Spania, încât Registrul Comerţului de-acolo nu are prea multe date despre ea.

A fost înfiinţată în decembrie 2007 la Valencia, având un capital social cu puţin peste 3.000 de euro, domeniul principal de activitate fiind cel imobiliar. Iată deci cine sunt investitorii trimişi de "Ayatollahul" Frunzăverde la "Prinţul" Omer. Alte parcuri eoliene urmează să fie înfiinţate în comunele cărăşene Teregova, Văliug, Năidăş, Sasca Montană şi Ciuchici. Frunzăverde şi-a exprimat public de nenumărate ori interesul pentru a valorifica potenţialul energetic al judeţului.

Aplecarea preşedintelui CJ Sorin Frunzăverde către energia vânturilor nu este deloc întâmplătoare. Sorana Monica, fata dumnealui, sălăşuieşte în Bucureşti şi este asociată la două firme de profil: Aqua Energie Regenerabilă SRL şi Centrala Aeroelectrică Semenic SRL.

Ambele firme au fost înfiinţate la Reşiţa în noiembrie 2008, la nici două săptămâni distanţă, împreună cu nişte nemţi reprezentanţi la rândul lor de Octavian Pacnejer, un român stabilit la München, în Germania. Unul dintre asociaţii Aqua Energie şi Centrala Aeroelectrică este Constantin Viorel Câmpian, profesor universitar şi secretar ştiinţific al Senatului Universităţii "Eftimie Murgu" din Reşiţa, unde rector este Doina Frunzăverde, nevasta preşedintelui CJ.

Câmpian a uitat, de emoţia implicării în afaceri cu energia vânturilor, să treacă în declaraţia de avere faptul că este asociat şi administrator la cele două firme. Cum piaţa eolienelor este controlată la nivel mondial de o mână de mari producători, o turbină nouă costă enorm, clienţii trebuind să aştepte ani în şir pentru a intra în posesia comenzilor. De aceea, la modă sunt eolienele la mâna a doua, care costă câteva sute de mii de euro bucata, ceea ce face şi mai interesant de urmărit proiectele de acest tip din Caraş-Severin. Mai ales cel al spaniolilor din imobiliare.