Messi la LPF România vs Dinamo la LPF Spania

Păstrând proporțiile, situațiile de la Barcelona și Dinamo sunt similare, dacă nu identice. Diferența apare în altă parte, la implicarea și deciziile șefilor celor două ligi profesioniste, din Spania și din România. Dacă în Spania nu se închid ochii la nerespectarea regulilor chiar cu riscul scăderii valorii campionatului după plecarea unei vedete de talia lui Messi, în România, marea noastră ligă profesionistă nu a făcut absolut nimic în cazul Dinamo. Nu a verificat bonitatea noului patron, nu a cerut garanții, ba mai mult, a oferit garanția că vor primi în avans bani din drepturile TV.

Șoc în lumea fotbalistică: Messi a fost nevoit să plece după o viață petrecută la FC Barcelona, pentru că Liga Profesionistă de Fotbal din Spania nu i-a acceptat prelungirea contractului. Practic, Messi a fost alungat de șefii La Liga, care șefi n-au ținut cont de presiunea fanilor, au rezistat presiunii armatei de avocați ai clubului catalan și chiar rugăminților adresate de cluburi din Spania ca Liga să facă o excepție de la reguli, astfel încât Messi să nu plece în alt campionat. Chiar dacă valoarea campionatului din Spania va scădea dramatic și se vor încasa mai puțini bani de la televiziunile de pe întregul mapamond, șefii Ligii nu încalcă regulile. 

Barça, cu frica falimentului

Calculele și regulamentul sunt simple, clare și bătute în cuie. Balanța financiară venituri-salarii a clubului FC Barcelona era pentru sezonul trecut de 115%, deci salariile erau cu 15% mai mari decât veniturile pe care le producea clubul. Acum, fără salariul lui Messi, balanța este de 95%, însă plafonul salarial impus de La Liga este de 70% din venituri. Așadar, chiar dacă Messi ar fi jucat pe gratis, Barcelona tot nu putea să-i înregistreze noul contract. Mai mult, Barcelona va avea probleme cu înregistrarea noilor transferuri făcute în această vară, Depay, Eric Garcia și Kun Aguero. Aceștia vor putea fi legitimați oficial numai după ce clubul se va încadra în baremul cerut de Liga Profesionistă Spaniolă, de 70%. Ar fi nevoie ca Barça să mai scape de câțiva jucători cu salarii foarte mari, precum Pjanic, Umtiti, Griezmann sau Coutinho. 

Plecarea lui Messi a produs două mari găuri la club. Prima este că a plecat gratis, fără nicio sumă de transfer, în condițiile în care argentinianul este cotat la peste 300 de milioane de euro. A doua daună produsă este suma de 47 de milioane de euro pe care clubul catalan o încasa anual din vânzarea tricourilor și suvenirurilor cu Messi. Per total, Barcelona pierde, prin plecarea argentinianului, aproximativ 137 de milioane de euro anual, în condițiile în care salariul pe care urma să-l încaseze din sezonul următor era de sub 20 de milioane de euro.

Liga profesionistă spaniolă verifică la sânge și nu iartă nimic

Chiar dacă plecarea lui Messi este o grea lovitură pentru întregul fotbal spaniol, conducătorii Ligii Profesioniste nu regretă nimic. „Respectarea regulii fair-play-ului financiar este mai importantă decât o vedetă sau alta. Barcelona se chinuie de ani de zile cu mari probleme financiare. Dacă voiau să scape de probleme, îl vindeau anul trecut pe Messi cu 400 de milioane la Manchester City, pentru că a existat o asemenea ofertă. Acum nu au decât să regrete că l-au pierdut gratis. Și vom fi la fel de fermi și cu noile contracte. Nu le vom accepta până nu se încadrează în regula pe care toate echipele din La Liga o respectă, doar FC Barcelona încearcă s-o încalce, iar noi nu permitem așa ceva”, au declarat oficialii Ligii printr-un comunicat.

Se estimează că în sezonul următor vizibilitatea fotbalului spaniol în lume va scădea dramatic în lipsa unor vedete de talia lui Messi, Ronaldo sau Neymar, pierderile din drepturile TV sunt estimate de experții media iberici la peste 400 de milioane de euro, fapt ce va afecta și celelalte cluburi din prima divizie spaniolă. Dar, repet, nici asta nu contează la nivelul Ligii lor.  

Dinamo vs PSG

Nici Liga Profesionistă franceză nu este mai blândă. În momentul în care investitorii din Qatar au decis să cumpere PSG, șefii fotbalului francez au amânat tranzacția 2 ani. Au studiat în amănunt dosarul, au angajat detectivi financiari... i-au puricat de noii investitori din Golf la fiecare virgulă, chiar dacă actele erau făcute de avocați francezi. Miza verificării actelor era una singură: credibilitatea și stabilitatea Ligue 1. După ce au verificat la sânge tot, i-au acceptat și, spun francezii (mai puțin suporterii Olympique Marseille), bine au făcut. Investițiile la clubul PSG s-au însutit, clubul a devenit dictator în Franța și investițiile s-au acoperit din publicitate. Liga profesionistă a primit garanții contabile și financiare că PSG respectă regula fair-play-ului financiar. 

În România este exact pe dos

În capătul nostru de Europă, lucrurile se petrec exact pe dos. Liga Profesionistă condusă de Gino Iorgulescu nu controlează pe nimeni, nu verifică finanțele cluburilor, și le lasă să-și facă de cap, cu consecințe grave la nivelul întregului fotbal românesc, dezechilibrând competiția. Licențierea este o glumă, criteriile se aplică în funcție de numele echipei. În cazul lui Dinamo, nici LPF, nici FRF nu au făcut nimic când clubul a fost cumpărat de Cortacero. Nicio verificare, niciun control. N-au cerut nici garanții bancare „investitorilor” spanioli. Mai mult, au înregistrat cu ochii închiși contractele jucătorilor aduși de Cortacero cu salarii mult peste posibilitățile clubului Dinamo. Borja Valle a avut contract de 33.000 de euro pe lună, portarul care a fost mai mult rezervă Rene Roman, de 36 de ani, avea contract de 25.000 de euro pe lună, Isma Lopez și Alexander Gonzalez, aveau fiecare câte 16.000 de euro lunar. Cum se face că șefii fotbalului românesc nu au pus nici măcar o întrebare dacă aceste salarii pot fi susținute de venituri? Cum se face că LPF nu a cerut o garanție bancară lui Cortacero când acesta a devenit patronul în „Ștefan cel Mare”? Cum a fost posibil aprobe dosarul de licențiere și să înregistreze contractele astronomice ale jucătorilor aduși din Spania, când se știa că Dinamo nu are niciun euro în conturi? Cum de nu a luat nicio măsură când s-a demonstrat că patronul spaniol a făcut doar promisiuni mincinoase și vorbe goale? 

Exercițiu de imaginație

Închipuiți-vă scenariul următor: Borcea, Nețoiu, Săvulescu, Badea, Negoiță sau Cortacero s-ar duce la Liga Profesionistă din Spania să obțină licența echipei Dinamo pentru campionat. Ce credeți că ar face șefii La Liga când ar constata nu că fondul de salarii nu se încadrează în 70%, ci că acesta depășește cu 1.000% veniturile? I-ar pufni râsul și i-ar da imediat afară! Și din respectivul birou, dar și din campionat. Însă acolo sunt reguli care împiedică din fașă escrocheriile. În România, escrocii sunt primiți cu brațele deschise. Iar Cortacero nu este primul caz. Au mai fost înaintea lui Zambon, la Poli Timișoara și Massone la Ceahlăul Piatra Neamț, iar FRF și LPF n-au învățat nimic din acele pățanii care au distrus două echipe de tradiție. 

„Nu creăm precedente!”

Liga Profesionistă spaniolă preferă să piardă aproape 500 de milioane de euro din drepturile TV prin plecarea lui Messi, dar să rămână o Ligă curată și transparentă. „Nu vrem să creăm un precedent, care va fi extrem de periculos. Regulile sunt pentru toată lumea. Nu poți să te întinzi mai mult decât îți este plapuma”, au anunțat șefii La Liga. În România, LPF și FRF au preferat să mențină artificial sezonul trecut pe Dinamo în Liga 1, ca nu cumva să scadă interesul televiziunilor de dragul a câtorva zeci sau sute de mii de euro.

Până la explozia PSG, zeița Franței a fost Olympique Marseille, prima, și singura până acum, echipă din Franța câștigătoare a Champions League. Însă Liga și Federația au fost necruțătoare și au retrogradat formația pentru meciuri trucate.