E-urile, felul principal de mâncare al copiilor. Românii îşi hrănesc odraslele cu biscuiţi, pufuleţi şi cartofi

Chiar din prima lună de viaţă, peste 70% dintre bebeluşi sunt hrăniţi cu lap­te praf, un aliment artificial bogat în E-uri. Iar pe măsură ce cresc, co­piii din ţara noastră îşi astâmpără foa­mea zilnic cu pufuleţi, biscuiţi, car­tofi.  În schimb, oul, carnea, brânza sunt rarităţi pe masa copiilor. Acestea sunt principalele rezultate ale celui mai recent studiu privind nu­triţia copiilor cu vârste între 0 şi 2 ani, realizat de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului. Autorii stu­diului au ajuns la concluzia că ma­mele din România nu ştiu să-şi hră­nească pruncii. Consecinţele alimentaţiei dezechilibrate nutriţional sunt dezastruoase pentru sănătatea copiilor din ţara noastră, mulţi având anemie şi rahitism.

Majoritatea copiilor din ţara noastră sunt privaţi de o alimentaţie sănătoasă din primele zile de viaţă, arată cel mai recent studiu privind nutriţia copiilor cu vârste între 0 şi 2 ani realizat de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu” (IOMC). Potrivit rezultatelor studiului, chiar în prima lună de viaţă, doar 31% dintre nou-născuţi sunt alimentaţi exclusiv la sân. Mai grav, la vârsta de 6 luni, procentul copiilor hrăniţi numai cu lapte matern scade dramatic la doar 3%.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă alăptarea exclusi­vă la sân a tuturor copiilor până la vâr­sta de 6 luni şi continuarea alăp­tării împreună cu o alimentaţie divers­ificată până la 2 ani. Potrivit OMS, laptele matern este alimentul ideal în primele 6 luni de viaţă, fiind perfect adaptat nevoilor nutriţionale ale copilului. Ce primesc însă aproa­pe 70% dintre nou-născuţii din ţara noas­tră? Lapte praf, un aliment artifi­cial, din compoziţia căruia nu lipsesc aditivii alimentari, adică E-urile.
La vârsta de 6 luni, copiii sunt pregătiţi din punct de vedere al dezvoltării să primească şi alte alimente în afară de lapte.

De aceea, de la 6 luni trebuie să se înceapă diversificarea alimentaţiei. Asta înseamnă introducerea treptată în dieta copilului a grupelor alimentare: legume, fructe, carne, ou, cereale, lactate. Studiul IOMC dezvăluie că dieta minimum diversificată, prin consumul unor alimente din cel puţin trei grupe alimentare, nu este asigurată nici măcar pentru o treime dintre copiii sub 1 an. Carnea şi oul lipsesc sistematic din dieta copiilor, se arată în raport. Doar unul din cinci copii au mâncat carne şi unul din 20 de copii au avut în alimentaţie ou în ziua precedentă aplicării chestionarului. Cei mai mulţi copii au mâncat în ziua precedentă biscuiţi, pâine, pufuleţi şi, mai rar, cereale pentru copii.

Din studiu mai reiese că produsele lactate (altele decât laptele fluid), cum ar fi iaurtul sau brânza, nu mai sunt preparate acasă. Copiii mănâncă iaurt cumpărat din magazine. În schimb, brânza – chiar şi cea cumpărată – este foarte rar prezentă în dieta copiilor. Dintre fructe, banana este cea mai răspândită în dieta copiilor. Motivul? Mamele aleg acest fruct pentru că, spre deosebire de măr, de exemplu, nu necesită nici o pregătire (spălare, curăţare) pentru a putea fi mâncat de copil. Legumele consumate de copii au fost cele incluse din ciorbe sau supe, iar sub formă de piureuri, pe primul loc este cartoful.

Aceste rezultate îngrijorătoare i-au condus pe autorii studiului la concluzia că mamele nu ştiu să-şi hrănească pruncii, iar medicii de familie intervin prea puţin sau deloc în alimentaţia copiilor. Cele mai multe mame îşi hrănesc copiii conform obiceiurilor din grupul social din care fac parte şi mai puţin după sfaturile unui medic.
Care sunt consecinţele alimen­taţiei necorespunzătoare în rândul copiilor? Majoritatea copiilor din ţara noastră au carenţe de vitamine şi minerale, anemie, rahitism.

Studiul, coordonat de profesor doctor Silvia Stoicescu şi cercetător ştiinţific doctor Ecaterina Stativă, s-a realizat pe un eşantion de copii reprezentativ la nivel naţional. În cadrul cercetării a fost evaluată alimentaţia a 2.117 copii cu vârsta între 0 şi 2 ani din toate regiunile ţării, 51% dintre copii fiind din mediul urban, 49% din mediul rural.