Infecţiile cu E.coli

În mare ma­jo­ritate inofensive, ele devenind peri­culoase doar atunci când îşi părăsesc habitatul normal, determinând infecţii cu diferite localizări: urinare (80%-90% din acestea sunt cau­zate de Coli), intraabdominale, bili­are, meningeale etc.

Există însă cinci tipuri de tulpini patogene, numite enterovirulente, care produc infecţii intestinale. Una dintre aceste tulpini  secretă toxina Shiga (o toxină peri­cu­loa­să, produsă şi de Shigella dysenteriae, o bacterie ce cauzează dizenterie) numită STEC sau EHEC (E.coli enterohemoragic). Există peste 100 de astfel de serotipuri STEC, cel mai important, care se află la originea celor mai multe epidemii, fiind O157:H. Conform comunicatului emis de Comisia Europeană anul acesta, la 27 mai, cazurile din Germania sunt legate de o astfel de tulpină, fără a se preciza însă tipul acesteia.

Germenii se găsesc în intestinele animalelor, mai ales ale bovinelor, aşa că transmiterea bolii se face fie prin carnea contaminată în timpul sacrificării animalului, fie prin lapte şi produse lactate nepasteurizate. De aceea, carnea de vită trebuie bine pre­parată, la o temperatură de 70 grade Celsius, până când nu mai este roz în interior, iar sucul ei devine clar sau gălbui. Carnea crudă nu trebuie să atingă vegetalele sau hrana preparată, iar suprafeţele, ustensilele cu care a intrat în contact trebuie spălate şi dezinfectate. Dejecţiile animalelor pot contamina solul şi în acest fel şi vegetalele, mai ales cele care cresc aproape de sol. De aceea, fructele şi legumele trebuie spălate insistent, în jet de apă, frecându-le uşor. Acest lucru este valabil şi pentru legumele învelite în folii, în caserole sau pungi. Alegeţi legume care nu sunt deteriorate, ofilite, mucegăite, lovite şi tăiaţi părţile deteriorate. Înlăturaţi frunzele exterioare la varză şi salată. Spălaţi legumele înainte de a le coji. Păstraţi-le în frigider, la temperatură adecvată, şi aruncaţi-le pe cele care nu mai sunt bune. Şi mai ales spălaţi-vă bine pe mâini cu apă caldă şi săpun înainte de masă, înain­te şi după pregătirea mâncării (a căr­nii şi vegetalelor) şi bineînţeles de câ­te ori veniţi de afară sau mergeţi la toaletă. Epidemia din Germania a por­nit, se pare, de la castraveţi din cul­turi organice. Este adevărat că pen­tru aceste culturi se folosesc în­gră­­şă­minte ecologice şi astfel ele pot fi contaminate. Totuşi nu există nici un pericol dacă agricultorii le folo­sesc conform normelor şi mai ales dacă legumele sunt bine spălate înainte de a fi consumate. Oricum riscul conta­minării există şi în cazul culturilor convenţionale. Beţi întotdeauna apă din surse sigure. Evitaţi să înghiţiţi apă când înotaţi în locuri neamenajate, chiar în piscine sau bazine.

Tulpină rară, dar foarte agresivă, care atacă pe oricine
Epidemia infecţioasă care bântuie Europa este provocată de serotipul enterohemoragic O:104 al bacteriei E.coli, acesta fiind un serotip rar întâlnit, dar foarte virulent, ne-a declarat doctorul Simin-Aysel Florescu, medic primar boli infecţioase, şeful Secţiei de boli infecţioase şi tropicale III din cadrul Spitalului Clinic "Victor Babeş".

Această tulpină enterohemoragică determină o diaree sanguinolentă apoasă, febră, vărsături, stare generală proastă. Diareea hemora­gică poate duce la o complicaţie severă: sindromul hemolitico-uremic, manifestat prin anemie hemolitică (distrugerea hematiilor), trombocitopenie (scăderea numărului de trombocite) şi insuficienţă renală, complicaţii care pot fi fatale.

Potrivit medicului Simin-Aysel Florescu, această complicaţie redutabilă care este sindromul hemolitico-uremic poate fi o consecinţă a tratamentului intempestiv cu antibiotice. Or, aceste tipuri de infecţii digestive nu se tratează cu antibiotice şi nici cu medicamente care inhibă tranzitul intestinal, semnalează doctorul Florescu.
Simptomele infecţiei cu E.coli enterohemoragice pot să apară fie la câteva ore, fie la un interval de câteva zile de la consumul alimentelor contaminate, în funcţie de doza de microorganisme ingerate.

În ceea ce priveşte vulnerabilitatea mai mare a copiilor şi bătrânilor în faţa infecţiilor cu E.coli, doctorul Simin-Aysel Florescu spune că aceasta nu mai este o regulă în cazul epidemiei provocate de tulpina O:104. Medicii din ţările în care s-a declanşat epidemia au constatat că această tulpină înalt virulentă poate afecta pe oricine, iar 80% din adulţii care au contactat tulpina enterohemoragică au ajuns la acea complicaţie severă numită sindrom hemolitico-uremic. (Steluţa Indrei)