România, admisă în clubul select ESA

România a devenit joi stat membru cu drepturi depline al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), deschizând, între altele, poarta transferului de tehnologie dinspre şi înspre ţara noastră. Ieri a fost semnat la Bucureşti, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Ministerul de Externe, acordul dintre Guvernul României şi ESA privind aderarea ţării noastre la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa directorului general al ESA, Jean-Jacques Dordain, a omologului său de la Agenţia Spaţială Română, dr fiz. Marius-Ioan Piso, a ministrului de Externe, Teodor Baconschi, precum şi a unor reprezentanţi din comunitatea oamenilor de ştiinţă din domeniile spaţiale. "Aşteptăm ca România să contribuie la dezvoltarea Agenţiei Spaţiale Europene cu o nouă viziune, o nouă cultură, o nouă expertiză", a declarat Dordain, amintind că

ţara noastră a investit până acum circa zece milioane de euro în activităţile ESA. Statutul de membru cu drepturi depline la această organizaţie europeană va permite României să-şi dezvolte industria de înaltă tehnologie (lucru care va atrage inevitabil după sine crearea de noi locuri de muncă). Ţara noastră va avea totodată acces direct la sistemele spaţiale ale ESA, ceea ce va permite dezvoltarea aplicaţiilor spaţiale pentru agricultură, mediu, transporturi, măsurarea dezastrelor, telemedicina etc.

Potrivit Agenţiei Spaţiale Române, pe termen lung, respectiv de zece ani, ESA va derula o serie de programe aplicative, între care:
● Sistemul de radionavigaţie prin satelit Galileo – cu aplicaţii civile şi de securitate;
● Sistemul GMES (Monitorizare Globală pentru Mediu şi Securitate) – cu aplicaţii clare în monitorizarea dezastrelor naturale şi antropogenice;
● Sisteme de monitorizare a spaţiului (Space Situational Awareness) – monitorizarea deşeurilor spaţiale, a obiectelor spaţiale cu potenţial periculos (sisteme şi sateliţi militari), a "vremii spaţiale" (măsurarea efectelor solare negative asupra activităţii umane), a asteroizilor, meteoriţilor mari, cometelor care se pot lovi de Terra;
● Senzori şi sateliţi care să determine cu precizie nivelul schimbărilor climatice;
● Explorarea spaţiului cu ajutorul Staţiei Spaţiale Internaţionale, ale cărei facilităţi sunt operaţionale cel puţin până în 2020.

Scurt istoric
La 16 decembrie 2010, Consiliul ESA a decis în unanimitate ca ţara noastră să fie acceptată ca membru cu drepturi depline. În 1992 şi, respectiv, 1999, România a încheiat două acorduri cu ESA, iar după 2006 până în 2010, ţara noastră a avut statut de stat european cooperant al ESA, contribuţia oamenilor de ştiinţă români la această organizaţie fiind una demnă de invidiat peste hotare. Amintim aici de una dintre recentele performanţe ale cercetătorilor români – contribuţia Institutului de Ştiinţe Spaţiale din Măgurele la conceptul ştiinţific al satelitului Planck, lansat de ESA în urmă cu doi ani pentru a studia clipa zero a Universului. România este singurul stat din Est participant la misiunea Planck.

Dintre ţările fostului Pact de la Varşovia, doar Cehia şi România au fost admise în ESA (în 2009 şi, respectiv, 2011). Agenţia Spaţială Europeană este cea mai importantă organizaţie interguvernamentală cu caracter ştiinţific şi tehnologic de pe continent. A fost fondată în anul 1975, având în prezent 19 membri (17 ţări din Uniunea Europeană, Elveţia şi Norvegia), iar în ultimii ani domeniul securităţii a devenit o prioritate pentru specialiştii ESA.

2011, un an al lansărilor pentru ESA
România a fost aleasă pentru capacitatea sa ştiinţifică, tehnologică şi industrială. Iar anul intrării ţării noastre în rândurile statelor membre cu drepturi depline va rămâne în istorie. "Va fi un an al lansărilor", a promis directorul general al ESA, Jean-Jacques Dordain, într-o conferinţă de presă susţinută zilele trecute, înainte de a veni în România. "Până la sfârşitul lui 2011, ESA nu va mai arăta ca astăzi. Este o revoluţie pentru Europa", a insistat Dordain, vorbind despre proiectele în derulare sau pe cale de a fi puse în practică. "2010 a fost anul ştiinţei. A fost, pentru ESA, un an extraordinar din punctul de vedere al progresului ştiinţific, mai ales în ceea ce priveşte cunoaşterea Universului – şi ar trebui să remarcăm aici rezultatele sateliţilor Herschel şi Planck", a adăugat responsabilul ESA. El a insistat, în continuare, pe faptul că România, care, aşa cum am amintit mai sus, a avut o contribuţie deosebită în proiectul Planck (citeşte articolul "Savanţi români studiază clipa «zero» a Universului).
"2011 va fi un an foarte util şi extrem de important pentru noi, pentru că va marca o etapă importantă pentru istoria spaţială", a continuat Dordain.

Priorităţi româneşti
Că România este apreciată în afara graniţelor este un lucru evident. Amintim, în context, de o analiză publicată în prestigioasa revistă Nature despre destinul ştiinţific al ţării noastre. "Oamenii de ştiinţă români care lucrează în afara ţării spun că schimbările (din România, n.n.) le dau speranţa că într-o zi îşi vor putea continua cariera de cercetare înapoi acasă. (...) Guvernul lansează acum proiecte pentru a aduce ştiinţa românească în arena internaţională", scrie Nature. Semnatarul articolului aminteşte că în 2010 ţara noastră a devenit membră cu drepturi depline a CERN, Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare, de lângă Geneva, şi, de asemenea, membră fondatoare a două proiecte de cercetare paneuropeană ("Extreme Light Infrastructure" – care va dezvolta cele mai intense lasere din lume pentru a studia materia la energii mari ? şi "Laboratorul pentru Cercetarea Ionilor şi Antiprotonilor"). Pentru 2011, România şi-a propus să lanseze un proiect de twinning, care va permite oamenilor de ştiinţă care lucrează în străinătate să înfiinţeze un laborator paralel pe plaiurile mioritice.