Bârfele au o influenţă benefică asupra stării psihice

În general, oamenii consideră că bârfele reprezintă o componentă negativă a ca­racterului celor care le practică. Dar, o serie de experimente efectuate recent de specialiştii americani au relevat faptul că bârfele au o influenţă benefică asupra stării psihice a indivizilor.

BENEFICII. Cercetările s-au concentrat asupra "bârfelor cu mesaj social pozitiv" care îi avertizează pe interlocutorii unei persoane despre indivizii neserioşi sau necinstiţi, spre deosebire de "bârfele cu caracter voyeuristic despre acţiunile pozitive sau negative ale personajelor revistelor de scndal". Potrivit cercetătorilor Universităţii Berkeley, California, bârfele îi ajută pe cei care le "emit" să îşi cenzureze comportamentul, să prevină exploatarea unor situaţii critice sau să se elibereze de stres. Răspândirea unor informaţii referitoare la persoane despre care "zvonerii" cred că s-au comportat greşit îi fac pe cei din urmă să îşi amerlioreze starea generală şi să eli­mine frustrarea care i-a determinat să lanseze bârfele. 

PULS VARIABIL. În cadrul experimentelor, cerce­tătorii au apelat la o serie de jocuri la care generozitatea participanţilor, unii faţă de ceilalţi, putea fi măsurată prin sumele sau numărul de puncte pe care ei erau dispuşi să le cedeze. În timpul primului test, 51 de voluntari au fost conectaţi la un aparat pentru monitorizarea bătăilor inimii în timp ce urmăreau scorul realizat de doi concurenţi care participau la un joc. După câteva runde, observatorii au putut sesiza că unul dintre concurenţi nu juca corect şi câştiga toate punctele. Specialiştii au constatat că pulsul persoanelor care au observat "frauda" s-a accelerat şi că acestea căutau o metodă cât mai rapidă pentru a-l informa pe cel care pierdea că oponentul său trişa. Odată ce informaţiile despre "fraudă" ajungeau la destinatar, pulsul observatorilor revenea în limitele normale. Cercetătorii au putut concluziona că bârfele le-au diminuat observatorilor stresul, emoţiile negative şi sentimentul de frustrare.

ALTRUISM. Cel de-al doilea test presupunea ca participanţii, în număr de 111, să completeze iniţial o serie de chestionare cu întrebări despre altruismul şi dorinţa de cooperare care îi caracterizau. Ulterior aceştia au umărit pe ecranele unor monitoare scorurile, înregistrate timp de trei runde, la un joc bazat pe mecanisme de creştere economică şi au putut observa că unul dintre concurenţi trişa. Cu cât observatorii simţeau o senzaţie de frustrare mai mare observând neregulile, cu atât ai căutau mai intens o metodă de a bârfi pentru a transmite informaţia celuilalt concurent pentru a evita ca el să fie înşelat. Potrivit specialiştilor, principala cauză care îi determină pe oameni să lanseze bârfe este de a-i ajuta pe semeni să obţină unele  avantaje decât a ieşi în evidenţă ei înşişi. Cu cât participanţii manifestau un altruism mai accentuat, cu atât ei reclamau emoţii negative mai intense.

EFECT POZITIV. Pentru "a ridica ştacheta", în cadrul celui de al treilea test, subiecţii au fost rugaţi să fie de acord să renunţe la onorariul primit pentru parti­ciparea la experiment, dacă intenţionau să lanseze o "bârfă-avertisment". "Sacrificiile" lor nu aveau să influenţeze negativ scorul jucătorului egoist. Chiar şi în astfel de condiţii, mulţi dintre observatori au acceptat să renunţe la câştigul lor financiar doar pentru a lansa bârfa ca avertisment, chiar dacă nu puteau influenţa direct scorul jucătorului egoist. Potrivit specialiştilor, rezultatele experimentului au demonstrat, pe de o parte, că imoralitatea altor perso­ane ne poate induce un sentiment de frustrare. Pe de-o parte, transmiterea unor informaţii despre acest subiectaltor persone cărora le-ar putea fi utile ne poate ameliora simţitor starea generală.