Gena optimismului

CONSECINŢE. Gena descoperită de Taylor şi colegii săi reprezintă un receptor pentru oxitocină (OXTR). Oxitocina este un hormon care sporeşte rezistenţa în condiţii de stres, intensificând o serie de componente ale comportamentului social precum empatia, „solidarizarea” cu sentimentele altor persoane, şi plăcerea resimţită faţă de compania unor persoane. Cercetătorii susţin că gena găsită de ei este prima legată de funcţiile psihice. Oamenii de ştiinţă au constatat, totodată, că efectul OXTR asupra manifestărilor depresive poate fi explicat pe baza funcţiilor psihice. Într-o anumită poziţie, gena receptoare pentru oxitocină prezintă două versiuni: A (ade­nina) şi G (guanina).

Ana­lize suplimentare au relevat faptul că indivizii care posedă măcar o versiune (A) prezintă o rezistenţă redusă în condiţii de stres, un comportament social alterat şi funcţii psihice cu intensitate redusă. Specialiştii au stabilit că persoanele care posedă fie două nucleotide de tip A, fie una de tip A şi una de tip G, în poziţia menţionată a receptorului pentru oxitocină au un grad mai  scăzut de optimism şi încredere în propriile capa­cităţi şi manifes­tări de­presive mai accentuate decât indivizii cu două nucleotide de tip „G”. Recentele cer­ce­tări sunt foarte importante deoarece demonstrează, contrar aşteptărilor, că anumite gene pot influenţa comportamentul sau starea psihică a unui individ. Pe de altă parte, însă, acestea nu pot determina, în totalitate, racţiile acestuia faţă de stres.