Numărul de prieteni pe Facebook depinde de structura creierului

Potrivit cercetătorilor britanici, există o legătură între numărul prietenilor pe care o persoană şi-i face pe Facebook şi dimensiunile anumitor regiuni cerebrale. Pe de altă parte, numărul „prietenilor virtuali” depinde şi de numărul prietenilor din viaţa reală a individului respectiv. Până în prezent, însă, nu s-a putut stabili cu certitudine dacă un număr mai mare de prieteni pe Facebook poate determina mărirea regiunilor cerebrale respective.

 Speculaţii. Reţeaua socială Facebook, creată pe Internet, destinată stabilirii şi păstrării legăturilor „online” dintre diferite per­soane, are peste 800 de mili­oane de utilizatori în întreaga lu­me. Dar, există anumite discrepanţe. În timp ce unii au doar câţiva prieteni virtuali, alţii au peste 1.000. Deşi specialiştii au concluzionat că reţelele sociale au o influenţă majoră asupra utilizatorior Internetului, ei nu au putut descifra întru totul impactul acestuia asupra creierului uman. Există, însă, şi persoane cu idei preconcepute, potrivit cărora Internetul ar avea o influenţă nefastă

Legåturå. Cercetătorul Ge­raint Rees, de la Universitatea din Londra, şi colaboratorii săi au efectuat un studiu asupra unui eşantion alcătuit din 125 de studenţi, utilizatori activi ai Facebook. Creierul acestora a fost ana­lizat şi comparat cu cel al prietenilor subiecţilor, atât cei virtuali, cât şi cei din viaţa reală. Ulterior, expe­rimentul a fost repetat în cazul unui grup mai mic de studenţi, 40 de persoane, utilizatori ai Facebookului. Oamenii de ştiinţă au putut constata existenţa unei puternice legături între numărul prietenilor pe Facebook şi cantitatea de materie cenuşie (ţesutul cerebral în care specialiştii presupun că se desfăşoară procesele psihice) existentă în anumite regiuni ale creierului. Una dintre zonele respective este Amygdala, asociată mecanismelor memoriei şi reacţiilor emoţionale. Unele analize supimentare au demostrat că exista mai multă ma­te­rie cenuşie în zona respectivă în cazul persoanelor cu mai mulţi prieteni în viaţa reală. Studiile au relevat că un fenomen asemănător se petrece şi în cazul indivizilor care apelează la Facebook pentru a lega prietenii.

Modificåri. Dimensiunile altor trei regiuni – sulcusul temporal drept superior, gyrusul temporal drept mijlociu şi cortexul drept entorinal – depind de numărul de prieteni „online”, dar nu şi de cei din realitate. Sulcusul temporal drept superior are rolul de a percepe schimbarea poziţiei unui obiect din punct de vedere biologic. Afecţiuni structurale ale acestei regiuni au fost depistate la co­piii cu autism. Cortexul entorinal este implicat în memorare şi deplasare, inclusiv na­vigarea în cadrul reţelelor sociale. Gyrusul temporal este implicat în re­ac­ţiile determinate de privirile atente aţintite de alte persoane asupra subiectului şi în activităţile cu carater social desfăşurate de acesta. Specialiştii in­ten­ţi­o­nează să stabilească dacă structurile menţionate pot suferi schimbări în timp. Răspunsul la această întrebare i-ar putea lămuri pe oamenii de ştiinţă dacă Internetul poate aduce modificări creierului uman.