Tinereţe fără bătrâneţe cu o ceapă pe zi

Charlie Northam împlineşte peste trei săptămâni venerabila vârstă de 91 de ani. Nu a simţit niciodată că sufletul sau corpul i-ar fi îmbătrânit. A avut mereu o viaţă activă, s-a hrănit sănătos şi a făcut chiar şi câteva excese pe care mai târziu le-a compensat cu odihnă sănătoasă. Charlie Northam cântă încă în corul bisericii. Cântă acolo de 81 de ani. S-a căsătorit la vârsta de 27 de ani cu Mabel şi şi-au construit împreună viaţa în satul Montacute din districtul Somerset (în sudul Marii Britanii).

În ultimii 40 de ani, soţii Northam au cultivat legume în grădina din spatele casei - au şi roşii, şi ceapă, şi cartofi, spanac, fasole etc. Nu au folosit niciodată chimicale pentru a alunga dăunătorii sau a grăbi apariţia recoltei. În fiecare an, scot din pământ 500 de cepe aurii, mari, frumoase, extrem de hrănitoare. Mai dau din ele copiilor, însă mare parte e păstrată în cămara casei din Montacute, satul în care trăiesc cei mai longevivi oameni, potrivit unor statistici citate de presa britanică. De când se ştiu, Charlie şi Mabel consumă câte o ceapă pe zi şi apă de izvor din belşug. "Cred că acesta este unul dintre motivele majore pentru care oamenii din satul nostru trăiesc atât de mult. Suntem fericiţi. Săraci, dar fericiţi", comentează domnul Northam. Mulţi locuitori din Montecute au în dieta lor zilnică două produse la care nu renunţă niciodată - o ceapă şi o cană de apă proaspătă de izvor. Shirley Hann nu a cumpărat niciodată legume sau fructe de la magazin. Are tot ce-i trebuie în curtea casei. Pământul trebuie lucrat ca să rodească, iar Shirley, deşi are 74 de ani, nu fuge deloc de muncă.

Bill Duffon, la cei 83 de ani, se caţără cu uşurinţă pe schelele din jurul casei sale din Montacute. Omul îşi repară singur ramele ferestrelor şi recunoaşte că secretul agilităţii sale constă în alimentaţia echilibrată şi cât mai naturală, dar şi în medicaţia recomandată de doctorul de familie. Ceilalţi locuitori ai satului intervievaţi de jurnaliştii de la cotidianului britanic The Guardian nu îi ţin isonul în totalitate lui Bill. Kevin şi Carolyn Bowmaster s-au născut şi au crescut aici şi au observat că aerul curat al pădurilor din jur, dar şi hrana crudă consumată de oameni reprezintă aşii din mâneca celor care, la vârste atât de înaintate, se ţin încă bine pe picioare şi aproape că nu se vaită de nimic.

Î.HR.
Arheologii au descoperit că în urmă cu cinci milenii, în timpul erei bronzului, oamenii foloseau ceapa atât în alimentaţie, cât şi în tratarea unor afecţiuni. Potrivit cercetătorilor, în Egiptul Antic, cu 2000 de ani înainte de Hristos, ceapa era considerată un simbol al vieţii eterne, datorită formei sale rotunde şi a inelelor concentrice, dar şi un tribut adus zeilor pentru ca sufletele celor morţi să ajungă în Rai. Istoricii spun că, în Antichitate, egiptenii îşi îngropau faraonii punându-le pe ochi rondele de ceapă, atleţii greci consumau această legumă crezând că le va subţia sângele, iar gladiatorii romani erau frecaţi cu bulbii aurii în timpul antrenamentelor pentru a-şi încălzi muşchii.