Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doina Cornea dezminţea public că ar fi cumpărat, împreună cu familia, fabrici şi întreprinderi în România şi că ar fi cerut oprirea ajutoarelor către ţară. Aura Urziceanu era nemulţumită de statutul care i se acorda în lumea muzicală românească. Comitetul Olimpic Român şi-a ales membrii conducerii.
Doina Cornea a făcut o declaraţie publică pentru a dezminţi zvonurile apărute în presa locală după demisia sa din Frontul Salvării Naţionale de la începutul anului 1990. Fosta disidentă blama informaţiile nefondate care o calomniau în publicaţii din întreaga ţară.FALSĂ CAMPANIE ELECTORALĂ
Zvonurile, publicate în cotidiene locale de tiraj mai mic, făceau referire atât la acţiunile sale şi ale familiei sale, cât şi la premiile internaţionale obţinute de Doina Cornea. În presa locală se scria că familia disidentei, din Franţa şi din ţară, ar fi cumpărat numeroase fabrici şi întreprinderi în diverse oraşe româneşti.
"Noi nu suntem industriaşi şi în afară de modeste salarii sau pensii nu dispunem de alte fonduri", explica Doina Cornea în cotidianul România liberă, menţionând că premiile ce i-au fost decernate pentru activitatea disidentă din timpul regimului comunist, în număr de două, erau folosite pentru înfiinţarea unui birou de coordonare a ajutoarelor umanitare şi a asistenţei privind respectarea drepturilor omului în România.
În Adevărul în libertate, la Cluj, se scrisese că în perioada 8-15 februarie Doina Cornea ar fi distribuit din partea PNŢ dolari şi obiecte într-o serie numeroasă de localităţi din Transilvania pentru a convinge oamenii să se înscrie în partid, legitimându-se chiar cu buletinul de identitate. Potrivit aceleiaşi declaraţii, Doina Cornea se afla în acele zile într-o călătorie în Norvegia şi Danemarca.
Printre cele mai grave acuze aduse fostei disidente în ziarele locale era şi aceea potrivit căreia Doina Cornea ar fi cerut guvernelor occidentale să oprească ajutoarele spre România. Declaraţia Doinei Cornea arată că observaţia sa nu avea nici o legătură cu ajutoarele umanitare (alimente, medicamente, aparatură medicală, cărţi etc.), pe care, din contră, a insistat pe cât posibil să fie expediate către ţară, deoarece poporul român avea mare nevoie de ele.
Doina Cornea explica însă că ajutoarele spre ţară la care făcuse referire, exprimându-şi doar o observaţie, erau acelea economice, care urmau a fi investite, cu precădere, în industrie. "Aceste ajutoare, am spus, aş fi de părere să fie oprite atâta vreme cât Guvernul român nu dă dovezi concrete de descentralizare a industriei şi agriculturii, de rentabilizare şi de privatizare treptată a lor, cu orientare spre o economie de piaţă", argumenta Doina Cornea observaţia pe care o făcuse şi care, potrivit fostei disidente, ajunsese greşit interpretată în paginile ziarelor.
AURA URZICEANU - NEMULŢUMITĂ DE ROMÂNIA
În presa lunii martie 1990, cântăreaţa de jazz Aura Urziceanu îşi exprima nemulţumirea faţă de nerecunoaşterea aportului său în cultura muzicală românească. În concepţia artistei, ea continua să fie marginalizată şi ignorată, în ciuda faptului că a avut loc Revoluţia. Potrivit spuselor cântăreţei, dacă pe vremea comunismului a cânta jazz avea o nuanţă mult prea occidentală pentru simpatizanţii regimului şi Aura Urziceanu devenise un personaj mai puţin dorit pe scena muzicii româneşti, acum ea aştepta ca lumea muzicii să îşi schimbe orientarea, apreciindu-i valoarea.
"M-am simţit ades ocolită, privită cu reticenţă, dar am cântat. Şi am revenit mereu în ţară. Războiul cu mine a început de mult, de când la Festivalul de la Mamaia ('68) am luat premiul doi, fiindcă nu mă plăcea preşedintele uniunii compozitorilor de atunci, Ion Dumitrescu", declara cântăreaţa. În 1990, Aura Urziceanu a refuzat participarea la un spectacol al lui Titus Munteanu, în care afişul era ţinut de numele Angelei Similea, invocând acelaşi motiv, al nerecunoaşterii profesionale.
"Tocmai fiindcă şi acolo am fost pusă pe locul doi. (...) Angela, ca şi Mirabela, ca şi Dida sunt realmente de locul întâi pe un afiş. Au publicul lor, au imitatoarele lor, nu am nimic de zis. Precizez: eu nu locul lor îl doresc, ci locul meu. (...) Locul meu este la «special», la «guest-star», la «invitata spectacolului»; fiindcă sunt altceva, sunt o vedetă internaţională de jazz, sunt favorita specialiştilor, conduc şi eu într-o ierarhie profesională în care nu mă pot compara cu nimeni", declara Aura Urziceanu.
COMITETUL OLIMPIC ROMÂN REINTRA ÎN DREPTURI
Sub semnul democraţiei, sportul românesc mai făcea un pas cu ocazia Adunării extraordinare de alegeri a Comitetului Olimpic Român (COR). Ministerul Sporturilor a decis ca la conducerea COR să nu se mai afle ministerul de resort, cum s-a întâmplat până în 1990, ci o altă persoană, aleasă în unanimitate prin vot secret.
Aceasta a fost numită multipla campioană Lia Manoliu, prezentă de şase ori consecutiv la Jocurile Olimpice. Ivan Patzaichin, simbol al renumitei "Flotile de aur" de caiac-canoe a României, a fost numit în funcţiae de vicepreşedinte al COR. Printre celelalte nume reprezentative din conducerea COR se numărau şi Alexandru Soperco, Corneliu Ion, Cristian Ţopescu şi celebra Paula Ivan. Cu prilejul alegerilor, COR îşi anunţase intenţia de a organiza în 1990 sărbătorirea a 75 de ani de la înfiinţarea sa.
Dintre problemele care trebuiau confruntate de sportul românesc, ministrul Sporturilor, Mircea Angelescu, precizase că se avea deja în vedere cea a dopajului. "Ar fi o întinare a esenţei Revoluţiei în sport dacă România va mai apărea vreodată pe lista ţărilor cu performeri dopaţi", declara Angelescu la întâlnirea oficială a COR.
Prima revistă de muzică folk şi rock
La Iaşi a apărut prima publicaţie de muzică folk, pop, disco şi rock'n'heavy din România. Play Back era coordonată de Sorin Lupaşcu, făcându-şi apariţia ca supliment al revistei Cronica la Iaşi. Revista conţinea informaţie muzicală la zi, din toate genurile amintite mai sus, multe fotografii, grafică satirică şi cronici la discuri nou-apărute pe mapamond...
Printre titlurile din revistă se regăseau "Explozie '89: Lambada", "Dicţionar: Guns'n'Roses", "Ce părere aveţi despre reapariţia formaţiei Phoenix?", "Serial Trash Metal", "Biblioteca cu discuri", "Top general Cronica 1989", "Caseta video: «Mississippi Burning»". Primul pas fusese făcut. O dată cu această premieră, tinerii puteau spera de atunci la posibila apariţie a unei reviste de sine stătătoare dedicată acestor genuri de muzică.
"De când am demisionat din Front, a început împotriva mea o campanie de zvonuri, intrigi şi calomnii de cea mai joasă calitate. Toate acestea sunt exprimate nu atât în marile publicaţii ale ţării, care mai degrabă îmi iau apărarea, cât în mica presă locală ce împânzeşte întreaga ţară"
Doina Cornea
