Bucuresti
Secţia 1234. Hai, că e simplu. Dacă există interes pentru exercitarea democraticului drept de vot. Interes nu ştim dacă există, dar există cu siguranţă o scârbă suficient de tragică încât să te dea afară din casă, să-ţi cauţi secţia şi să pui mâna pe ştampilă ca pe o armă grea. Foc!
La Secţia 1234 din Sectorul 6 e o comisie fără simţul umorului. Zâmbesc de sanchi când le spun bancul meu preferat din această perioadă: "O babă nu mai iese şi nu mai iese din cabina de vot, încât toată lumea se-ntreabă, pe bună dreptate, ce face baba de nu mai iese din cabina de vot. La un moment dat, din spatele slinoasei perdele cu rol de delimitare a spaţiului intim, capul băbuţei apare ca o cireaşă modificată genetic: "Auzi, mamă, «futuvăncur» se scrie cu liniuţă sau fără?". Hă, hă! "Ce-mi plac glumele mele!", ca să-l citez pe. Nu dă nimeni din muşchii feţei, nu face nimeni nici "ha". La urma-urmei, cum spunea şi Seinfeld, care-i şpilul şi cu râsul ăsta? Carevasăzică, îmi iau ştampila şi mă car.
Cozile la vot din Şcoala generală 202 depăşesc orice fel de aşteptări. Dac-au ajuns oamenii să stea la coadă ca să-şi, nu-i aşa, exercite dreptul de vot, înseamnă că asistăm cu adevărat la o idiosincrazie generalizată. Doi soţi, posesori de copil mic-mic, fac cu schimbul la cabina de vot. Cât timp votează ea, stă el cu plodu-n braţe. Pe urmă, după ce termină ea, o să vină el. În rest, nimic deosebit de semnalat. "Să votaţi bine!", strigă un nene pe culoar. La care lumea nu reacţionează nicicum. Mă, da' chiar aşa, numai leşinaţi peste tot? "Jos mafia! Sus patria!", fac şi io, de colo, ca să nu se simtă domnul naşpa.
Nimic. Pe stradă, nenea ăla pe care l-am lăsat afară cu grătarul stă afară cu grătarul fumegând. E în curtea patriei sale - scara de locuinţe a blocului în care, da, locuieşte. Şi-a pus muzică d-aia irlandeză care ţopăi din picioare, suflă-n grătar şi are un ghiul pe degetul mic de la mâna stângă. La cât e de liniştit, sigur şi-a exercitat dreptul de... vot. Nişte îndrăgostiţi se ţin de mână. Ea îi spune că nu vrea să voteze, dar că dacă vrea el, vine cu el şi-l aşteaptă şi pe urmă se duc la film la mol, bine? El a zis că nu ştie, să vadă dacă are buletinul la el, dacă-l are, bine, dacă nu, nu.
O nouă afacere înfloreşte pe timp de criză: incendierea caselor, mai ales a celor vechi, aflate în zone centrale ale Bucureştiului. Numai anul trecut au fost înregistrate 43 de incendii pe zi. Din acestea, 38% la locuinţe particulare, în special case vechi de patrimoniu! Ca şi în cazul demolărilor, incendierea monumentelor se produce adesea intenţionat. Şi asta pentru că nu mai e nevoie de avize peste avize pentru eliberarea terenului. Prejudiciile aduse patrimoniului cultural sunt ireparabile. Incendiile au distrus în ţară, parţial sau total, în jur de 550 de lăcaşe de cult. Primăriile de sector nu văd fenomenul de flăcări, iar din raportul pompierilor, oamenii străzii aciuaţi prin aceste case par să fie veşnicii vinovaţi. În timp ce indolenţa autorităţilor distruge valorile, case vechi de pe Calea Moşilor, Vasile Lascăr sau Pache Protopopescu au dispărut în incendii cu autori necunoscuţi. A apărut astfel o nouă specie periculoasă – piromanul imobiliar.
De ziua copilului tău "lasă grijile deoparte, ne ocupăm noi de tot!", ne asigură pe site o firmă cunoscută de fast-food. Oare tot ei îi duc pe copii la doctor după ce le-au consumat produsele?
Nu ştiu de ce în România orice lucru - de la ceva banal până la unul de importanţă naţională - nu se poate rezolva până nu treci puţin prin furcile Iadului. Oare unde sunt vremurile de altădată, când clientul nostru era, chipurile, şi stăpânul nostru?
Criticul literar şi eseistul Angelo Mitchievici a prefaţat actuala ediţie a "Nopţii de Sânziene", din colecţia Biblioteca pentru toţi. Ne-a răspuns la câteva întrebări legate de opera lui Mircea Eliade.
+ Misterul ursitei şi al fatalităţii
08 FEB 10 / Biblioteca pentru toţi
+ Dincolo de timp, prin păduri interzise...
09 FEB 10 / Biblioteca pentru toţi
