Bucuresti
LA VOT PRIN GĂRI
"Dacă îmi daţi 1.000 de euro, votez cu cine îmi spuneţi!"
1 din 2 imagini
Dragoş Stoica | Jurnalul Naţional
La Gara de Nord, călători nerăbdători să voteze au format o coadă impresionantă la secţia specială de votare. Răbdare şi covrigi
Sute de oameni au aşteptat ore întregi să voteze pe listele suplimentare din Gara de Nord, Gara de Est sau Autogara Filaret din Bucureşti. Împărţiţi pe categorii, care aduşi de şefi, care din proprie iniţiativă, votanţii se sprijineau în lehamite de barele ce le îngrădeau
accesul în sala de vot.
Ora 9:00 dimineaţa. În Gara de Nord se vota în ritm de melc. Îngrădiţi între barele albastre, oamenii intrau în sală doi câte doi. Odată ajunşi în faţa urnelor, răbdarea le era pusă din nou la încercare. Care sprijiniţi de pervazuri, care atârnaţi de pereţi se chinuiau să completeze declaraţiile obligatorii. Au pus întrebări comisiei şi s-au trezit că nu ştiu ce să scrie. Foi greşite şi rescrise, comentarii şi vuiete de trenuri ce plecau. Cam asta era atmosfera ieri în Gara de Nord din Bucureşti. Grupuri din Călăraşi, Craiova şi Iaşi îşi aşteptau rândul la ştampilă.
Deşi au ajuns împreună, odată postaţi în coada de la sala de vot, colegii de suferinţă păreau că nu se mai cunosc. "Sunt aici de la ora 7:00. Am vrut să fiu printre primii, dar nu mi-a ieşit. Când am ajuns era deja plin. De nervi, o să pun ştampila pe toţi candidaţii. Aşa cum mă respectă ei pe mine, aşa îi respect şi eu pe ei", explică un tânăr cu cercel în sprânceană. Un bărbat înalt cu o căciulă înfiptă pe urechi îi face morală: "De ce aţi mai venit să staţi la coada asta dacă vreţi să vă bateţi joc". Nici un răspuns.
În partea din faţă a rândului, un grup de muncitori din Iaşi. "Stăm de două ore. M-a adus şi pe mine şeful. Oricum mă bucur. Şefu' mi-a zis că îmi dă liber numai să votez. Cu cât stau mai mult aici, cu atât mai puţin pe şantier", vorbeşte ca pentru sine tânărul blond, cu şapca decolorată de soare.
UDREA, MĂRUL DISCORDIEI
Mai la final de rând, oamenii nu sunt aşa vorbăreţi.
Sunt chiar suspecţi şi se întorc cu spatele către presă. Grupul este din Craiova. Unul dintre bărbaţi are în plasă pachetul pus de acasă. Parcă ar fi ştiut că are de stat ore în şir: "Dacă îmi daţi 1.000 de euro votez cu cine îmi spuneţi! Aveţi banii aştia? Da' şi dacă iei bani, tot nu ştie ăla care îţi dă pe cine pui tu ştampila. Până la urmă, nu e nimeni cu tine la urnă". La un moment dat se încinge o polemică. "Am auzit noi că dacă iese Băsescu o pune premier pe Elena Udrea. Adică în locu' lu' piticu' ăsta de Boc, de care cred că s-a săturat, o pune pe Udrea", spune hotărât un craiovean.
Vecinul se avântă: "Udrea asta e a doua lui nevastă. Vă spun eu! Păi nu o cheamă şi pe fată Elena şi pe Udrea tot Elena. Este ca şi nevasta lui! Treaba lor ce fac, dar noi pe Udrea premier nu o vrem!".
Între grupurile pestriţe adunate la Gara de Nord, o pensionară îşi făcea griji: "Sunt în vizită la copii şi îmi fac griji că nu o să pot vota. Unde să mai merg, eu trei ore în curentul ăsta nu rezist", îi explică femeia poliţistului care avea în grijă liniştea cârdului de votanţi.
"DIN AUTOCARELE ALEA ÎL MAI AVEM PE-AL DOILEA"
Ora 10:00. Câteva zeci de oameni aşteptau în curtea interioară a autogării. În sală însă, grupul era şi mai numeros. Unii stăteau deja de o oră: "Am văzut la televizor ce este în Gara de Nord şi am venit aici. Aştept de o oră. Aşa este în România. Nimic nu are noimă şi ne tratează fără pic de respect chiar şi în astfel de momente", precizează enervată una dintre femei. Pe scările clădirii, doi bărbaţi cu geci de piele şi lanţuri de aur generoase la gât îşi fac nişte calcule.
"Din autocarele alea îl mai avem pe-al doilea. Ăla este la rând acum! Cu primul am terminat deja!", spune unul dintre ei. Răspunde umil la telefon, precizând că treaba merge bine. Ceva mai departe de autogară erau parcate în jur de cinci autobuze.
GARA DE EST
Ora 11:00. Peronul gării era brăzdat de o coadă de zeci de metri. Poliţia supraveghea şi aici cetăţeanul. Câteva pensionare şi-au dat seama că au pierdut deja o oră jumătate: "Şi dacă ne uitam buletinele acasă. Lăsam rând şi tot aveam timp să ne întoarcem. Ca pe vremea răposatului, când lăsam plasa la coada de la lapte", glumeşte una dintre femei.
Mai în spate, tinerii se gândeau la un ceai fierbinte: "Dacă tot stăm ca vitele la jug, puteau şi ei să împartă un ceai cald. De ce nu am plecat eu din ţara asta?", conchide unul dintre votanţi. În nici 15 minute, mai multe maşini au parcat grăbite în faţa gării. La vederea înghesuielii de pe peron, oamenii au făcut cale întoarsă. "În cartierul Tei cică nu e nimeni, haideţi acolo. Astăzi poate reuşim şi noi să votăm, că este deja a doua încercare şi tot de coadă am dat!" Grupul se decide să părăsească zona. Au rămas în urma lor şiruri de oameni nemulţumiţi şi umiliţi de cozile interminabile la care au fost nevoiţi să stea pentru un simplu vot.
accesul în sala de vot.
Ora 9:00 dimineaţa. În Gara de Nord se vota în ritm de melc. Îngrădiţi între barele albastre, oamenii intrau în sală doi câte doi. Odată ajunşi în faţa urnelor, răbdarea le era pusă din nou la încercare. Care sprijiniţi de pervazuri, care atârnaţi de pereţi se chinuiau să completeze declaraţiile obligatorii. Au pus întrebări comisiei şi s-au trezit că nu ştiu ce să scrie. Foi greşite şi rescrise, comentarii şi vuiete de trenuri ce plecau. Cam asta era atmosfera ieri în Gara de Nord din Bucureşti. Grupuri din Călăraşi, Craiova şi Iaşi îşi aşteptau rândul la ştampilă.
Deşi au ajuns împreună, odată postaţi în coada de la sala de vot, colegii de suferinţă păreau că nu se mai cunosc. "Sunt aici de la ora 7:00. Am vrut să fiu printre primii, dar nu mi-a ieşit. Când am ajuns era deja plin. De nervi, o să pun ştampila pe toţi candidaţii. Aşa cum mă respectă ei pe mine, aşa îi respect şi eu pe ei", explică un tânăr cu cercel în sprânceană. Un bărbat înalt cu o căciulă înfiptă pe urechi îi face morală: "De ce aţi mai venit să staţi la coada asta dacă vreţi să vă bateţi joc". Nici un răspuns.
În partea din faţă a rândului, un grup de muncitori din Iaşi. "Stăm de două ore. M-a adus şi pe mine şeful. Oricum mă bucur. Şefu' mi-a zis că îmi dă liber numai să votez. Cu cât stau mai mult aici, cu atât mai puţin pe şantier", vorbeşte ca pentru sine tânărul blond, cu şapca decolorată de soare.
UDREA, MĂRUL DISCORDIEI
Mai la final de rând, oamenii nu sunt aşa vorbăreţi.
Sunt chiar suspecţi şi se întorc cu spatele către presă. Grupul este din Craiova. Unul dintre bărbaţi are în plasă pachetul pus de acasă. Parcă ar fi ştiut că are de stat ore în şir: "Dacă îmi daţi 1.000 de euro votez cu cine îmi spuneţi! Aveţi banii aştia? Da' şi dacă iei bani, tot nu ştie ăla care îţi dă pe cine pui tu ştampila. Până la urmă, nu e nimeni cu tine la urnă". La un moment dat se încinge o polemică. "Am auzit noi că dacă iese Băsescu o pune premier pe Elena Udrea. Adică în locu' lu' piticu' ăsta de Boc, de care cred că s-a săturat, o pune pe Udrea", spune hotărât un craiovean.
Vecinul se avântă: "Udrea asta e a doua lui nevastă. Vă spun eu! Păi nu o cheamă şi pe fată Elena şi pe Udrea tot Elena. Este ca şi nevasta lui! Treaba lor ce fac, dar noi pe Udrea premier nu o vrem!".
Între grupurile pestriţe adunate la Gara de Nord, o pensionară îşi făcea griji: "Sunt în vizită la copii şi îmi fac griji că nu o să pot vota. Unde să mai merg, eu trei ore în curentul ăsta nu rezist", îi explică femeia poliţistului care avea în grijă liniştea cârdului de votanţi.
"DIN AUTOCARELE ALEA ÎL MAI AVEM PE-AL DOILEA"
Ora 10:00. Câteva zeci de oameni aşteptau în curtea interioară a autogării. În sală însă, grupul era şi mai numeros. Unii stăteau deja de o oră: "Am văzut la televizor ce este în Gara de Nord şi am venit aici. Aştept de o oră. Aşa este în România. Nimic nu are noimă şi ne tratează fără pic de respect chiar şi în astfel de momente", precizează enervată una dintre femei. Pe scările clădirii, doi bărbaţi cu geci de piele şi lanţuri de aur generoase la gât îşi fac nişte calcule.
"Din autocarele alea îl mai avem pe-al doilea. Ăla este la rând acum! Cu primul am terminat deja!", spune unul dintre ei. Răspunde umil la telefon, precizând că treaba merge bine. Ceva mai departe de autogară erau parcate în jur de cinci autobuze.
GARA DE EST
Ora 11:00. Peronul gării era brăzdat de o coadă de zeci de metri. Poliţia supraveghea şi aici cetăţeanul. Câteva pensionare şi-au dat seama că au pierdut deja o oră jumătate: "Şi dacă ne uitam buletinele acasă. Lăsam rând şi tot aveam timp să ne întoarcem. Ca pe vremea răposatului, când lăsam plasa la coada de la lapte", glumeşte una dintre femei.
Mai în spate, tinerii se gândeau la un ceai fierbinte: "Dacă tot stăm ca vitele la jug, puteau şi ei să împartă un ceai cald. De ce nu am plecat eu din ţara asta?", conchide unul dintre votanţi. În nici 15 minute, mai multe maşini au parcat grăbite în faţa gării. La vederea înghesuielii de pe peron, oamenii au făcut cale întoarsă. "În cartierul Tei cică nu e nimeni, haideţi acolo. Astăzi poate reuşim şi noi să votăm, că este deja a doua încercare şi tot de coadă am dat!" Grupul se decide să părăsească zona. Au rămas în urma lor şiruri de oameni nemulţumiţi şi umiliţi de cozile interminabile la care au fost nevoiţi să stea pentru un simplu vot.
ACUM IN JURNALUL.RO
Între buza pârnăii şi câştiguri imense s-a desfăşurat viaţa "gentlemanului" Vali Carambol, despre care unii îşi aduc aminte că îl mai chema şi Atomulesei. Pe vremea dintâi a puterii decedatului din decembrie 1989 s-a întâlnit "providenţial" cu nişte rămăşite "burghezo-moşiereşti" care jucaseră biliard la Monte-Carlo, Paris ori Londra. A prins drag de tac şi a început să trăiască din caramboluri.
Pentru Voinea C. Mihai singurul său vis acela de a vizita locurile sfinte s-a transformat într-un coşmar. Şi mai dureros este că la cei 72 de ani a fost singura vizită în afara ţării pe care şi-a putut-o permite.
PE ACEEASI TEMA:
+ "Patrulele de poliţie nu se deranjează să intervină"
13 MAR 10 / Lupta cu sistemul
+ "Renunţăm singuri la limba noastră"
13 MAR 10 / Lupta cu sistemul
+ "Patrulele de poliţie nu se deranjează să intervină"
13 MAR 10 / Lupta cu sistemul
+ "Renunţăm singuri la limba noastră"
13 MAR 10 / Lupta cu sistemul
Lucian Ilie Brătfălean a dispărut de acasă (comuna Urmeniş, judeţul Bistriţa Năsăud) în iunie 1998. Avea 12 ani. De atunci, nimeni nu a mai ştiut nimic de el. Părinţii lui au anunţat poliţia pe 1 martie, un an mai târziu. În fişa dispariţiei, aflată la IPJ [...]
Cel mai longeviv actor porneşte în turneu! Radu Beligan este cel mai elocvent exemplu că devotamentul pentru artă nu ţine cont de vârstă.
In tara asta, acest neam, hoascele, puturosii si pomanagii mai SPERA CA DUPA 20 DE ANI SA VINA COMUNISMUL, SA - I CONDUCA ILIESCU SAU CEAUSESCU!
E greu sa fii educat sa te duci la vot disciplinat!
E greu sa lupti cu microbuzele si pomanagiii!
GREATA, SILA, DISPRET!