Cu pixul tremurând între degetele groase, încă pătate de var, completează biletele ce le-ar putea aduce ieşirea din necaz şi trimiterea în raiul traiului de zi cu zi. "Votăm cu numerele! Sunt obosit, mai bine mă întorc şi mă culc decât să mai pierd vremea şi la secţia de votare. Pentru mine, cel mai bun preşedinte este un câştig imediat." Însă iată că aşteptările îi sunt date peste cap.
MITING SPONTAN LA AGENŢIA LOTO
S-au terminat foile pe care se completează numerele ce aduc fericirea. Rândul se îngroaşă, oamenii devin nemulţumiţi. Mai vin vreo zece care devin agitaţi. Se pune de un miting. Muncitorii vociferează, bătrânii aranjaţi la patru ace, tocmai sosiţi de la vot, se opun. "Să aşteptăm!" Tinerii s-au înfuriat de-a binelea. Candidaţii la Preşedinţia României câştigă pe loc cel puţin zece nedumeriţi care nu ar fi vrut să voteze, dar incidentul i-a înfuriat. "N-aveam de gând să votez, dar pe chestia asta, care pe mine mă doare, mă duc măcar să le stric votul", spune Andrei Costoaia, un vajnic muncitor în construcţii.
Nemulţumirea jucătorilor de la Loto continuă, şefa agenţiei riscă să fie luată la întrebări, dar este salvată în ultimul moment de anunţul că oamenii mai au o şansă, dacă aşteaptă o oră, sosirea altor bilete de la "Centru".
Revoluţia de la filiala Loto Nicolina este deturnată către secţiile de votare. "Mă întorc să joc la Loto, dar acum mă duc să votez, fir-ar al dracului, nici nişte bilete nu găseşti în ţara asta", spune omul indecis iniţial, care acum se îndreaptă către secţia de votare.
Ora 11:00. Pe străzile Iaşiului lumea se plimbă liniştită. Mulţi dintre cei în vârstă deja au votat. Familii cu copii se îndreaptă mai întâi spre biserică, alţii îşi iau de o grijă cu votul. Tinerii sunt mai leneşi. Taximetristul care mă poartă către BEJ nu a votat nici el până la ora 11:00. Străzile către Mitropolie şi biserica cu hramul Sf. Nicolae sunt aglomerate. Oamenii îşi fac cruci largi şi se roagă să le câştige pretendentul la Preşedinţie. "Am votat cu mâna pe cruce, sper să iasă cine trebuie." Cerşetorii din poarta Mitropoliei stau cu mâna întinsă.
La schilozii din poartă nu ajunge urna mobilă. Pe la colţurile şi intersecţiile capitalei Moldovei, chipurile celor doi candidaţi zâmbesc din clipurile electorale, în clipocitul miilor de becuri ale panourilor ce costă 'jdemii de euroi. Una dintre secţiile speciale cele mai importante a fost cea de la gară. Aici, la ora 12:00 se aflau la rând circa 70-80 de persoane, majoritatea studenţi sau persoane aflate în tranzit la Iaşi, părinţi care au venit să aducă mâncare copiilor ori oameni cu treburi la Iaşi, pe la Mitropolie.
COADĂ LA BEJ
Cum aveam să aflu de la BEJ, la Iaşi au fost incidente mai puţin legate de buna desfăşurare a procesului de votare decât în urmă cu două săptămâni. Ziariştii se întindeau pe o coadă lungă, mai ceva ca la cea mai aglomerată secţie de votare. De altfel, prezenţa la vot, cel puţin la prima estimare, la ora 10:00, era cu puţin schimbată faţă de atunci. 6,78% din ieşeni votaseră până la acea oră, diferenţa nefiind sensibilă între mediul urban faţă de rural: 6,97%, respectiv 6,58%. La acea oră, Iaşiul se situa pe locul 23 în mediul urban şi pe 30 în cel rural.
De asemenea, la secţiile speciale sosiseră la vot, până la prima estimare, 2.261 de persoane, capitala Moldovei ocupând locul 14 la nivelul ţării în acel moment. La Iaşi au fost amenajate 830 de secţii de votare, dintre care 113 speciale. La nivelul întregului judeţ, pe listele permanente erau înscrişi 675.392 de alegători, din care 278.063 în municipiul Iaşi.
INCIDENT LĂSAT CU DOSAR PENAL
De altfel, singurul incident notabil de la Iaşi s-a petrecut în preziua alegerilor pentru turul doi. Lideri ai filialei locale a PD-L din comuna Plugari au fost reclamaţi că împărţeau baxuri de ulei şi ziare care îl atacau pe reprezentantul formaţiunii politice concurente. Preşedintele filialei locale a PD-L, Dumitru Elisei, şi vicepreşedintele Cristian Bârleanu au fost prinşi în flagrant împărţind sticle de ulei şi ziare cu conţinut negativ în care era atacat candidatul Alianţei PSD+PC, Mircea Geoană.

Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. Acceptă propunerea unui interviu cu bucuria de-a putea vorbi limba natală.
Cu bugetul in piuneze fara bani pentru pensii si salariile bugetarilor, Cabinetul Boc alege calea investitiilor publice scumpe, aiuritoare si inutile de genul noului sediul al Serviciului de Protectie si Paza (SPP) pentru care a alocat numai putin de 136 milioane lei (32 milioane euro), scrie cotidianul Financiarul.
Dispariţia Mihaelei e foarte diferită, altfel decât celelalte plecări care au săpat adânc în durerea noastră de generaţie. Mi-a dat certitudinea "că numai ea, iubirea, se leagăna fluturând deasupra marginii Universului" şi că uneori oamenii pot fi perfecţi în sentimentele lor şi că timpul, sistemele, cuvintele încep să cadă din înţelesurile lor şi noi rămânem cei adevăraţi.


Bucuresti













