Bucuresti
Digestie bună cu migdale
BENEFICII ● Probioticele combat balonările, diareea, constipaţia, colonul iritabil
Migdalele sînt renumite pentru conţinutul în vitamina E, minerale şi acizi graşi omega 3, care previn bolile cardiovasculare. Recent, cercetătorii au descoperit un nou beneficiu al migdalelor: substanţele probiotice.
Migdalele sînt renumite pentru conţinutul în vitamina E, minerale şi acizi graşi omega 3, care previn bolile cardiovasculare. Recent, cercetătorii au descoperit un nou beneficiu al migdalelor: substanţele probiotice.
BENEFICII ● Probioticele combat balonările, diareea, constipaţia, colonul iritabil
Migdalele sînt renumite pentru conţinutul în vitamina E, minerale şi acizi graşi omega 3, care previn bolile cardiovasculare. Recent, cercetătorii au descoperit un nou beneficiu al migdalelor: substanţele probiotice.
Un studiu efectuat la Institutul de Cercetări Alimentare din Statele Unite a demonstrat că migdalele au proprietăţi probiotice. Datorită acestora, migdalele ajută la buna funcţionare a digestiei prin creşterea nivelului bacteriilor "bune" din tubul digestiv şi reducerea bacteriilor "rele".
Se ştie că în sistemul nostru digestiv există o întreagă "populaţie" de bacterii, care formează aşa-numita floră saprofită. Cînd echilibrul florei saprofite este afectat, numărul bacteriilor rele îl depăşeşte pe cel al bacteriilor bune. Din această cauză apar tulburări digestive (balonări, crampe, diaree, constipaţie), sindromul colonului iritabil (boală care afectează 10%-20% din populaţie). Probioticele sînt compuşi ai alimentelor care ajută la reechilibrarea florei saprofite. Totodată, favorizînd înmulţirea bacteriilor bune, probioticele contribuie la dezvoltarea sistemului imunitar.
STUDIU. Cum au demonstrat cercetătorii de la Institute of Food Research (IFR) că migdalele conţin compuşi probiotici? Cu ajutorul unor culturi de floră saprofită, ei au simulat în laborator activitatea tubului digestiv, astfel încît substanţele nutritive din migdale să reacţioneze în condiţii asemănătoare celor din stomac şi din intestinul subţire. Cercetătorii au observat procesul de fermentare şi efectele lui asupra florei saprofite. În acest fel au ajuns la concluzia că migdalele cresc în mod semnificativ nivelul bacteriilor "bune". Acest efect nu a fost observat cînd grăsimile au fost eliminate din migdale. Ceea ce i-a făcut pe cercetători să afirme că proprietăţile probiotice ale migdalelor se datorează grăsimilor (omega 3 şi omega 9) pe care le conţin. Studiul va continua cu testarea "pe viu" a efectelor probiotice ale migdalelor. În acest scop, cercetătorii au început deja să recruteze voluntari.
Alte studii au dovedit că acizii omega 3 şi omega 9 din migdale protejează vasele de sînge şi scad nivelul colesterolului. Pentru aceasta este suficient să mîncăm zilnic 40-50 de grame de migdale.
FIBRE, PROTEINE. Migdalele sînt recomandate pentru îmbunătăţirea digestiei şi datorită cantităţii apreciabile de fibre alimentare pe care le conţin: 7 g/100 g. Fibrele echilibrează tranzitul intestinal şi stimulează detoxificarea organismului. Totodată, migdalele se remarcă prin conţinutul în proteine: 20 g/100 g. "Singurul lucru de care trebuie să ţinem seama este cantitatea de calorii. Migdalele sînt foarte bogate în calorii, 100 g ajungând la 610 calorii. De aceea, puteam mînca 40-50 g zilnic, dar nu mai mult, dacă vrem să nu ne îngrăşăm", ne atrage atenţia profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi. Specialistul ne mai sfătuieşte să mîncăm migdale crude, în nici un caz prăjite. Deoarece, prin prăjire, în migdale se formează o substanţă nocivă, numită acrilamidă.
Migdalele sînt renumite pentru conţinutul în vitamina E, minerale şi acizi graşi omega 3, care previn bolile cardiovasculare. Recent, cercetătorii au descoperit un nou beneficiu al migdalelor: substanţele probiotice.
Un studiu efectuat la Institutul de Cercetări Alimentare din Statele Unite a demonstrat că migdalele au proprietăţi probiotice. Datorită acestora, migdalele ajută la buna funcţionare a digestiei prin creşterea nivelului bacteriilor "bune" din tubul digestiv şi reducerea bacteriilor "rele".
Se ştie că în sistemul nostru digestiv există o întreagă "populaţie" de bacterii, care formează aşa-numita floră saprofită. Cînd echilibrul florei saprofite este afectat, numărul bacteriilor rele îl depăşeşte pe cel al bacteriilor bune. Din această cauză apar tulburări digestive (balonări, crampe, diaree, constipaţie), sindromul colonului iritabil (boală care afectează 10%-20% din populaţie). Probioticele sînt compuşi ai alimentelor care ajută la reechilibrarea florei saprofite. Totodată, favorizînd înmulţirea bacteriilor bune, probioticele contribuie la dezvoltarea sistemului imunitar.
STUDIU. Cum au demonstrat cercetătorii de la Institute of Food Research (IFR) că migdalele conţin compuşi probiotici? Cu ajutorul unor culturi de floră saprofită, ei au simulat în laborator activitatea tubului digestiv, astfel încît substanţele nutritive din migdale să reacţioneze în condiţii asemănătoare celor din stomac şi din intestinul subţire. Cercetătorii au observat procesul de fermentare şi efectele lui asupra florei saprofite. În acest fel au ajuns la concluzia că migdalele cresc în mod semnificativ nivelul bacteriilor "bune". Acest efect nu a fost observat cînd grăsimile au fost eliminate din migdale. Ceea ce i-a făcut pe cercetători să afirme că proprietăţile probiotice ale migdalelor se datorează grăsimilor (omega 3 şi omega 9) pe care le conţin. Studiul va continua cu testarea "pe viu" a efectelor probiotice ale migdalelor. În acest scop, cercetătorii au început deja să recruteze voluntari.
Alte studii au dovedit că acizii omega 3 şi omega 9 din migdale protejează vasele de sînge şi scad nivelul colesterolului. Pentru aceasta este suficient să mîncăm zilnic 40-50 de grame de migdale.
FIBRE, PROTEINE. Migdalele sînt recomandate pentru îmbunătăţirea digestiei şi datorită cantităţii apreciabile de fibre alimentare pe care le conţin: 7 g/100 g. Fibrele echilibrează tranzitul intestinal şi stimulează detoxificarea organismului. Totodată, migdalele se remarcă prin conţinutul în proteine: 20 g/100 g. "Singurul lucru de care trebuie să ţinem seama este cantitatea de calorii. Migdalele sînt foarte bogate în calorii, 100 g ajungând la 610 calorii. De aceea, puteam mînca 40-50 g zilnic, dar nu mai mult, dacă vrem să nu ne îngrăşăm", ne atrage atenţia profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi. Specialistul ne mai sfătuieşte să mîncăm migdale crude, în nici un caz prăjite. Deoarece, prin prăjire, în migdale se formează o substanţă nocivă, numită acrilamidă.
ACUM IN JURNALUL.RO
Foto: 29 imagini/ 0.94 Mb
După ce au moşmondit trei zile pregătirea unei confruntări electorale, celor trei candidaţi la Preşedinţie le-a ieşit o dezbatere cu puţine idei de fond şi cu multe momente de stand-up comedy.
La 20 de ani după schimbarea din decembrie '89, românii sunt chemaţi să aleagă pentru a şasea oară un preşedinte. Pentru prima oară însă, votul pentru prezidenţiale de mâine va fi dublat de unul pentru referendum, ale cărui întrebări vizează reformarea Parlamentului.
Datele de identitate, codul numeric personal, adresele şi locul de muncă a peste 6.000 de dascăli din Gorj au fost date publicităţii după ce un pedelist nemulţumit a turnat partidul lui Emil Boc că le va folosi în campania electorală.
La Sibiu în 1989 a fost baie de sânge. Armata a tras din toate poziţiile, a jucat toate rolurile posibile, înainte şi după 22 decembrie. Cei care au semănat însă teroarea în oraş sunt "oamenii în negru", ascunşi printre demonstranţi şi în podurile caselor. Câţiva au fost prinşi şi rapid eliberaţi, după ce au prezentat legitimaţii de grăniceri.
