Bucuresti
E adevărat că acest produs vine în momentul în care amândoi artiştii au părul nins. Vârsta nu contează, atunci când e vorba despre dragoste şi muzică. Atât Raul, cât şi Lae au un prieten care i-a ajutat. Îl deconspirăm, îl cheamă George Chirca şi - zice el - "nu fac politică (decât editorială, la Radio Metronom), nu candidez la Preşedinţie, nu visez la un ciolan mare şi gras, nu vreau să rămân în istorie ca un ipocrit, nu-mi doresc decât să trăiesc într-o lume mioritică sufocată de normalitate... E mult? E puţin? Nu ştiu... Poate că într-o zi voi afla".
● Jurnalul Naţional: Vă pregătiţi să ieşiţi pe piaţă cu un album. V-am ascultat şi la unele piese mi s-a părut că am de-a face cu un Victor Socaciu tânăr...
● Lae: (râde) Păi, nu vezi că Raul şi-a lăsat mustaţă?!
● Raul: Ei, când am debutat eu în Flacăra, în 1982, Adrian Păunescu scria în Flacăra: "Raul Cârstea, care se află pe gardul dintre Tudor Gheorghe şi Victor Socaciu". Marele meu noroc a fost că am coborât de pe gard!
● Acum unde te aflii?
● Lae: Ai coborât? (râde)
● Raul: Nu, n-am coborât. Mi-am ales drumul meu şi, de 22 de ani de când cânt cu Lae, avem drumul nostru.
●"Suntem geniali, maestre, chiar dacă nu părem aşa/ Farsa o jucăm, desigur, până către altcândva/ Când venim de pretutindeni/ Ultimă şi mare vină se va prăbuşi lumina peste noi ca o cortină/ Nu ne mai încape scena/ Nu ne mai încape dorul/ Şi de propriile cuvinte, nu mai auzim sufleurul/ Farsa ne-a înghiţit cu totul/ Nemiloasă ca o boală/ Se prelinge încet decorul/ Şi în umbră sala goală..." Pentru că nu v-a mai încăput scena aţi scos primul album?
●Raul: Cred că acest album ne va aduce o serie de concerte. Pentru că nu ne primea scena, ne-am hotărât să-l facem. Acest album este cartea noastră de vizită.
● Când v-aţi "luat", definitiv şi irevocabil?
● Lae: În 1987, la un festival studenţesc, la Târgu-Mureş, Raul participa la secţiunea folk, iar eu - la rock. El era cu Cenaclul, avea aureolă, şi mustaţa îi strălucea... Eu eram doar cu o trupă de rock progresiv... Maestrul a venit la mine, m-a agăţat ca pe ultimul "târf" şi mi-a zis că e cazul să ne întâlnim să cântăm împreună. Habar n-aveam ce voia de la mine... Eu zic că am făcut discul pentru că trebuia făcut. Am un copil de 4 ani şi vreau să rămână ceva în urma mea. Lucrăm ca zevzecii de atâta amar de vreme!
● N-aţi făcut-o din dorinţa de a rupe gura târgului?
● Lae: Nicidecum. Mă simt aşezat. Am vârsta la care pot să spun exact ceea ce vreau. Nu mai sunt exaltat ca la 18 ani. Vedem lucrurile altfel! Să ştii că, după ani de muncă în studio, am învăţat meserie. Şi de la maestrul George Chirca. Pentru a înregistra aşa cum voiam a trebuit să învăţăm meserie!
Asocierea Vinci-Aktor a reuşit, prin diferite modificări introduse în contractul încheiat cu Compania Naţională de Autostrăzi, să transfere riscurile construirii Autostrăzii Cormarnic-Braşov către statul român. Pe lângă faptul că asocierea nu poate fi penalizată decât dacă "greşeşte repetat" sau dacă există "culpă gravă", aceasta are chiar dreptul de a modifica termenele prevăzute în contract. Mai mult, noul traseu mai scurt cu trei kilometri va ridica preţul lucrărilor cu 1,2 miliarde de euro.
Acum vreo doi ani, am găsit întâmplător pe o terasă din Sibiu un fost deportat în Transnistria, ţigan corturar. M-a dus în comunitatea lui şi a rezultat un reportaj halucinant despre cei duşi cu forţa din ordinul mareşalului Ion Antonescu peste Bug. Mi-au relatat inclusiv despre cazuri de canibalism la care se ajunsese din cauza foametei. Săptămâna trecută am ajuns iarăşi printre ţiganii din satele judeţului Sibiu.
Au trecut patru luni de când Stelian Caşcaval a fost omorât pe trecerea de pietoni de un şofer grăbit. De atunci, familia sa încearcă să lupte cu un sistem birocratic, croit pe modelul pânzei de paianjen, pentru a i se face dreptate. Timp de patru luni ancheta a stagnat, deoarece nu a fost finalizat raportul de necropsie. ● video imagini şocante
