Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Expoziţia «Istoria... la feminin», vernisată azi, la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), propune o imagine asupra feminităţii şi rolului femeii în istorie, pe teritoriul ţării noastre.
"Expoziţia îşi propune reliefarea rolului femeii de-a lungul mileniilor, deci a rolului femeii în familie, societate, istorie, din epoca preistorică şi până în zilele noastre, cu mijloacele specifice muzeului", a declarat directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Crişan Muşeţeanu.
El a spus că printre exponate se numără statui preistorice, antice, piese din epoca medievală, printre care o serie de postere cu chipurile unor domniţe, elemente de mobilier care au aparţinut unor femei cum ar fi Maria Rosetti, obiecte de podoabă.
"Este o expoziţie care incită, provoacă atât prin titlu, cât şi prin exponate", este de părere Vasile Timiş, secretar de stat în Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
în opinia sa, expoziţia constituie o interesantă lecţie de istorie, iar organizatorii au încercat să expună aspecte care ţin de viaţă, de rolul şi de rostul femeii în istorie, particularizat la spaţiul românesc.
"în zona educaţiei, a culturii vorbim uneori de investiţii şi de efectul investiţiilor pe termen scurt, mediu şi îndelungat. Trebuie să înţelegem că investiţiile în cultură, în educaţie, chiar dacă nu întotdeauna dau un rezultat într-un termen foarte scurt, sunt investiţii în care nu se pierde", a declarat Vasile Timiş, adăugând că investiţia în cultură, în educaţie ţine până la urmă de demnitate.
"În relatarea poveştii despre eternul feminin am apelat la documente arheologice, artă, religie, ştiinţe sociale şi istorie. De la Zeiţa-creatoare a tuturor lucrurilor din neolitic şi frumoasele obiecte de podoabă feminine, aparţinând epocii bronzului, trecem apoi prin oraşele-cetate de la Pontul Euxin. Aici întâlnim femeia elenă, retrasă în interiorul locuinţei sale, în contradicţie cu femeia din lumea romană, care obţinuse o oarecare independenţă materială, patrimonială şi juridică, acum luând naştere şi cele dintâi asociaţii feminine", se arată într-un comunicat al MNIR.
Potrivit acestuia, cât priveşte femeia din epoca dacică, sunt puţine mărturii scrise, dar ea apare figurată pe câteva scene de pe Columna lui Traian şi de pe monumentul triumfal de la Adamclisi.
În Evul Mediu, indiferent de statutul social, odată cu căsătoria, femeia prelua toate îndatoririle casei. Departe de a rămâne simple elemente decorative ale saloanelor mondene, femeile românce aparţinând efervescentului secol XIX s-au implicat activ în viaţa politică prin manifestări proprii. Însă, abia în perioada interbelică, legea electorală din 1939 i-a permis femeii să pătrundă în universul consacrat până atunci numai bărbaţilor.
După cel de-al doilea război mondial, ca răspuns al instalării comuniştilor la putere, în 1945, a luat naştere mişcarea de rezistenţă din Munţii Făgăraş, printre membrii căreia s-au numărat şi femei. "Regimul comunist a impus în mod brutal femeia ca "muncitor socialist egal" cu bărbatul. Acest model al femeii muncitor se împletea cu imaginea femeii-mamă a naţiunii socialiste, soţie şi fidelă apărătoare a păcii", se arată în comunicat.
La realizarea expoziţiei, deschisă până pe 3 mai, au colaborat: Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Teatrul Naţional Bucureşti, Muzeul Naţional Filatelic şi Societatea Română de Radio.
