Trei zile de muzică veche, teatru, dans, filme din expresionismul german şi poezie au incăntat vizitatorii Festivalului "Sighişoara Medievală 2007", desfăşurat intre 27şi 29 iulie. Ediţia aniversară cu numărul 15 s-a numit "Trubadurul indrăgostit".


Pe străduţele pietruite, inguste şi inclinate ale cetăţii, artiştii au reuşit să imbine perfect fantezia, modernul şi medievalul. Pe pavelele stradelelor s-au perindat zi şi noapte cavaleri, vrăjitoare, călugări, crăiese şi menestreli, care păreau a fi cuprinşi de vraja "Trubadurului indrăgostit".


DECLARAŢII DE DRAGOSTE. In fiecare zi s-au organizat concursuri cu declaraţii de dragoste. Primele declaraţii au fost făcute chiar de organizatori, care au spus că sunt indrăgostiţi de Sighişoara. Insă oricine a ajuns in cetate putea face o declaraţie de dragoste clasică sau nonconformistă. Şi oricine a avut curajul să-şi declare iubirea a primit un premiu simbolic. Fiecare eveniment petrecut a fost anunţat in sunet de tobe de un toboşar insoţit de un străjer al cetăţii, care ţinea in mănă o halebardă. Cei doi au deschis festivalul şi tot ei l-au inchis.


DANSUL FLĂCĂRILOR. In ultima zi a festivalului, marea atracţie a reprezentat-o spectacolul de foc al trupei Shadows, din Timişoara. Timp de o oră, imbrăcaţi in costume negre, roşii şi albe, artiştii timişoreni au dansat cu torţe aprinse, oferind un show fascinant de lumină, foc şi umbre. In intunericul nopţii, dansul flăcărilor a smuls spectatorilor ropote de aplauze. A urmat recitalul de muzică populară al Irinei Movilă şi al ansamblului Trei Parale, din Bucureşti.


PROFITURI, CIFRE, INVESTIŢII. Primăria a alocat acestei manifestări suma de 350.000 RON, dar se aşteaptă să scoată profituri numai de 150.000 RON. Nu se ştie insă care a fost profitul final. Şi asta pentru că numărul turiştilor a fost mai mare decăt cel estimat. Primarul Ioan-Dorin Dăneşan a spus că trebuie luat in considerare şi faptul că lucrările de reparaţii au ştirbit frumuseţea festivalului. După fiecare astfel de sărbătoare au fost distruse multe spaţii verzi, dar şi o parte din băncile de lemn ale oraşului. Sunt probleme care trebuie luate in calcul. Important e insă că acest festival este o emblemă a Sighişoarei, chiar dacă şi alte oraşe organizează manifestări similare. Insă Cetatea Sighişoarei este unică in Europa, fiind singura (incă) locuită.


DESPĂRŢIRE. Sunetul de sfărşit al festivalului a fost dat la ora 23:00. Trupele artiştilor s-au incolonat una căte una in spatele toboşarului şi al străjerului. Toţi erau imbrăcaţi in costume de epocă, aveau torţe aprinse in măini şi purtau căte un stindard cu embleme medievale ale ţării pe care o reprezentau. In aplauzele turiştilor, artiştii au coborăt din cetate in Piaţa Sigma, adică in parcul central al oraşului, locul de unde s-a dat semnalul de deschidere a festivalului. Aşa cum aştepta toată lumea, nu au lipsit nici focurile de artificii.

Vampir pentru 3 lei

Au fost invitaţi artişti din ţară şi din străinătate. Nici turiştii străini n-au lipsit: israelieni, japonezi, maghiari, germani, americani şi australieni. Au fost organizate multe evenimente şi pentru copii. In Piaţa Răţuştelor din cetate s-au jucat spectacole pentru micuţi, iar maeştrii păpuşari i-au invăţat să confecţioneze marionete. Mare succes la public a avut actorul Octavian Cercel, pe post de Dracula. Octavian nu a ajuns la timp ca să se inscrie in programul artiştilor de la festival, dar şi-a găsit un loc pe străzile cetăţii şi, cu recuzita proprie, a făcut numere de senzaţie. Costumat in Dracula, el intra sau ieşea dintr-un coşciug şi şi-a făcut chiar un birou de vampirizare. Contra cost (3 lei), Dracula ii muşca de găt pe cei care doreau să devină vampiri. Inainte să fie muşcaţi, viitorii vampiri primeau un formular de vampirizare pe care erau trecute numele, grupa de sănge, vărsta şi, evident, semnătura lui Dracula şi cea a vampirizatului.