Bucuresti
Aspectul plăcut al desertului Alka este obţinut cu ajutorul unor aditivi alimentari. Aceştia fac prăjitura mai pufoasă, mai gustoasă şi mai nesănătoasă.
Aspectul plăcut al desertului Alka este obţinut cu ajutorul unor aditivi alimentari. Aceştia fac prăjitura mai pufoasă, mai gustoasă şi mai nesănătoasă.
Arată foarte frumos. Aproape că te convinge. Numai că, inainte de a desface ambalajul, trebuie să-l citim cu atenţie. Prăjitura casei cu cacao şi fulgi de ciocolată Alka are o listă impresionantă de ingrediente: "zahăr, făină de grău, apă, praf de ouă, grăsime vegetală, sirop de glucoză, fulgi de ciocolată 4.12% (zahăr, unt de cacao, masă de cacao, lecitină din soia E 322), cacao 2,80%, zahăr brun, amidon din grău, agent de umezire: propilen glicol E 1520, glicerină E 422, agenţi de afănare: difosfat disodic E 339, bicarbonat de sodiu E 500, emulsificator: esteri poligliceridici ai acizilor graşi E 475, sare iodată, acidifiant: acid citric E 330, conservant: acid sorbic E 200, colorant alimentar: caramel E 150, agenţi de ingroşare: celuloză E 460, gume xantan E 415, arome: vanilie şi ciocolată. Conţine: făină de grău, praf de ouă, lecitină din soia. Poate conţine urme de alune şi lapte praf". Pe lăngă această enumerare mai găsim şi informaţiile nutriţionale pentru 100 de grame de prăjitură:Â valoare energetică 429 kcal/1795 kj, proteine: 5,24 g, glucide 45,1g, lipide: 24,70 g. Â
ANALIZĂ. Eticheta ne arată că prăjitura casei este un produs alimentar din categoria dulciurilor cu un profil dezechilibrat cu un exces de glucide din care majoritatea este reprezentată de zaharoză cu index glicemic foarte ridicat. Acesta este nesănătos şi foarte solicitant atăt pentru pancreasul endocrin (care produce insulina), căt şi pentru cel exocrine (care produce enzime hidrolitice). De asemenea, produsul analizat are un conţinut ridicat de grăsimi vegetale. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, se intreabă care este sursa botanică din care provin grăsimile folosite şi dacă sunt manipulate prin procedee chimice. Combinaţia dintre glucide şi lipide nu este sănătoasă imprimănd şi o densitate calorică foarte ridicată prăjiturii: 429 kcal/100 g. Conţine o sursă de gluten. De asemenea, conţine o serie intreagă de aditivi alimentari: agenţi de umidificare, agenţi de afănare, coloranţi, emulficatori, gume, arome.
CONCLUZII. Specialistul ne spune că produsul nu este indicat supraponderalilor, obezilor, bolnavilor cardiovasculari, hipertensivilor, celor cu boli renale şi hepatice, celor cu status proinflamator sistemic, femeilor insărcinate şi care alăptează. Persoanele sănătoase, active, copiii il vor consuma cu moderaţie. Diabeticii il vor consuma numai cu avizul medicului curant. Este interzis bolnavilor de celiachie, din cauza conţinutului de gluten.
Propilen glicol
Aditivul alimentar E 1520 a fost introdus in folosinţă in februarie 2001, pănă atunci in Uniunea Europeană fiind interzis in industria alimentară. Pănă atunci fusese folosit foarte des in industria cosmetică pentru creme şi unguente, in produse pentru ingrijirea părului sau deodorante. Datorită gustului său plăcut, asemănător cu al glicerinei, a fost folosit şi in industria medicamentelor, mai ales la fabricarea siropurilor pentru copii. In Statele Unite ale Americii, toate medicamentele conţinănd propilen glicol au fost retrase de pe piaţă. S-a constatat că provoacă depresii sau infarturi, atunci cănd erau administrate intravenos. De asemenea, unele cosmetice conţinănd propilen glicol sunt vinovate pentru apariţia unor boli de piele. Autorităţile americane recomandă să nu se intre in contact direct cu substanţa, fiind de preferat folosirea mănuşilor. Nici acum nu poate fi folosit in industria alimentară ca atare, ci ca bază pentru alţi aditvi.
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. Acceptă propunerea unui interviu cu bucuria de-a putea vorbi limba natală.
Comisarul Lucian Diniţă, şeful Direcţiei Poliţiei Rutiere, vorbeşte într-un interviu acordat Jurnalului Naţional despre problemele din peisajul rutier românesc. El citează o analiză a Băncii Mondiale, potrivit căreia un mort într-un accident rutier înseamnă pentru statul român o pierdere de 130.000 de dolari, iar pentru un rănit grav, 13.000 de dolari.
Cu bugetul in piuneze fara bani pentru pensii si salariile bugetarilor, Cabinetul Boc alege calea investitiilor publice scumpe, aiuritoare si inutile de genul noului sediul al Serviciului de Protectie si Paza (SPP) pentru care a alocat numai putin de 136 milioane lei (32 milioane euro), scrie cotidianul Financiarul. Licitatia a fost castigata de un amic al ministrului economiei, Adriean Videanu, Raul Doicescu care detine compania de constructii Bog’Art. Ce s-ar fi putut construi atat ca investitie publica care sa serveasca mai bine romanul platitor de taxe si impozite dar si ca investitie privata care sa produca plusvaloare?
Victor Ciutacu ● PAPORNIŢA CU ÎNŢELEPCIUNI
Lumea relevată de stenogramele publicate de Hotnews (lovitură de presă, deşi intuiesc lesne sursa, orice s-ar spune) e pestilenţialp. Avem în faţa ochilor o amestecatură de politicieni, oameni de afaceri şi judecători care convieţuiesc într-un melanj greţos pe principiul "o mână spală pe alta şi amândouă obrazul".
+ Cătălin Voicu: Resping autenticitatea stenogramelor, au fost făcute decupaje şi adăugiri
19 MAR 10 / Observator
+ Predoiu: Nu comentez stenogramele, nu Ministerul Justiţiei le-a divulgat
19 MAR 10 / Observator
+ Mihai Călinescu, adjunct al şefului Poliţiei, audiat ca martor în dosarul lui Voicu
19 MAR 10 / Observator
+ Greblă: Fragmentele apărute în presă din dosarul Voicu, identice cu probele sosite la comisie
19 MAR 10 / Observator
+ Inspecţia Judiciară a CSM îi va verifica pe magistraţii implicaţi în cazul Voicu
19 MAR 10 / Observator
