Bucuresti
Pentru un produs din carne are o valoare energetică mică şi poate fi consumat de toate categoriile de persoane, mai ales dacă acestea au o viaţă activă şi fac mult sport.
Şunca de Praga Campofrio are in compoziţie următoarele ingrediente, după cum ne arată eticheta: "Carne pulpă porc, apă, antioxidant (ascorbat de sodiu E 501, lactat de sodiu E 325), sare, stabilizatori (polifosfat E 452, caragenan E 407, gumă caruba E 410, clorură de potasiu E 508), dextroză, proteină vegetală din soia, proteină animală de porc; conservanţi (nitrit de sodiu E 250, nitrat de potasiu E 252). Surprinzător pentru un produs din carne, dar producătorul ne oferă şi informaţiile nutriţionale pentru 100 de grame de şuncă, "valoarea energetică (kcal sau kj): 112, 741; proteine: 15 g, glucide: 4 g, lipide: 4 g".
ANALIZĂ. Produsul face parte din categoria şuncilor cu un profil nutriţional relativ echilibrat, conţinănd insă aditivi alimentari ce reţin o cantitate mare de apă. Produsul mai conţine conservanţii E 250 şi E 252. Avănd atăt o sursă de fosfaţi, căt şi de nitriţi-nitraţi, consumatorul va fi atent ca in decursul aceleaşi zile să nu mai consume şi alte produse ce ii conţin, ne recomandă Mencinicopschi. Şunca are şi cantităţi mici de grăsime animală, densitatea energetică fiind mică.
CONCLUZII. Produsul va fi consumat cu moderaţie de toate categoriile de consumatori sănătoşi şi activi, in contextul unei diete diversificate şi echilibrate, ne spune specialistul.
Săptămâna premergătoare comemorării dramaticelor evenimente din 19-20 martie 1990 de la Tîrgu-Mureş s-a transformat într-un prilej pentru diverşi nechemaţi, vorbitori de serviciu pe la diverse televiziuni, să-şi dea cu părerea şi, ceea ce e mai rău, de continuarea unui şir de mizerabile manipulări, interne şi internaţionale, care de două decenii urmăresc culpabilizarea exclusivă a românilor pentru ce s-a întâmplat atunci.
Acum vreo doi ani, am găsit întâmplător pe o terasă din Sibiu un fost deportat în Transnistria, ţigan corturar. M-a dus în comunitatea lui şi a rezultat un reportaj halucinant despre cei duşi cu forţa din ordinul mareşalului Ion Antonescu peste Bug. Mi-au relatat inclusiv despre cazuri de canibalism la care se ajunsese din cauza foametei. Săptămâna trecută am ajuns iarăşi printre ţiganii din satele judeţului Sibiu.
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. [...]
Dispariţia Mihaelei e foarte diferită, altfel decât celelalte plecări care au săpat adânc în durerea noastră de generaţie. Mi-a dat certitudinea "că numai ea, iubirea, se leagăna fluturând deasupra marginii Universului" şi că uneori oamenii pot fi perfecţi în sentimentele lor şi că timpul, sistemele, cuvintele încep să cadă din înţelesurile lor şi noi rămânem cei adevăraţi.
