Academicianul Cristian Ioan Hera împlineşte astăzi 76 de ani. Îi urăm "La mulţi ani!".

"Vă mulţumesc respectuos pentru invitaţia de a fi prezent în paginile ziarului dumneavoastră. Mărturisesc că sunt bucuros şi onorat de constanţa Jurnalului Naţional de a mă nominaliza în rubrica «Astăzi e ziua ta».

De această dată, aniversarea zilei mele de naştere are loc la o săptămână după ce am încheiat cel de-al doilea mandat de Preşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu Şişeşti», (ASAS), primul fiind în perioada 2001-2005. Sunt bucuros, pentru că, după opt ani dedicaţi cu dăruire şi devotament finalizării procesului de reconstrucţie şi revitalizare a cercetării ştiinţifice agricole din România, comunitatea ştiinţifică din domeniu, membrii titulari, corespondenţi şi de onoare ai ASAS m-au ales Preşedinte de onoare al acestui prestigios FORUM, cu toate că, în ciuda eforturilor depuse, nu am reuşit să realizez obiectivul final, căruia i-am dedicat opt ani.

Cred că alegerea mea în funcţia de Preşedinte de Onoare se datorează înţelegerii dovedite de colegii mei, membri ai ASAS, că nefinalizarea reconstrucţiei şi revitalizării cercetării ştiinţifice din agricultură se datorează unor cauze independente de voinţa şi puterea «sărbătoritului de astăzi».

Mă întrebaţi stimată Ramona Vintilă dacă regret ceva? Da, pentru că nu am realizat atât cât aş fi dorit. Nu am realizat, pentru că «soarta a hotărât» ca o parte a activităţii mele să o dedic actului de conducere şi coordonare, sau, cum se spune acum, «managerial». Deşi Legea 45/2009, dedicată acestui obiectiv, a fost aprobată şi publicată în Monitorul Oficial la data de 30 martie 2009, majoritatea prevederilor din această Lege fiind favorabile sistemului de cercetare, sunt unele ambiguităţi care necesită anumite completări. Nereuşita finalizării Legii cu completările convenite cu factorii decizionali reprezintă marele regret.

Pot totuşi să afirm că am şi satisfacţii. Legea 45/2009, lege organică, există, iar pentru aplicarea la adevărata ei valoare, trebuie completată şi sper ca propunerile cu completări să fie finalizate în Parlament o dată cu reluarea activităţii acestuia. Satisfacţii mari vin din domeniul în care îmi desfăşor activitatea de 52 de ani - studiul fertilităţii solului, nutriţiei plantelor şi valorificării îngrăşămintelor. Ce pericol poate fi mai mare pentru omenire, pentru viitorul unei agriculturi durabile şi performante decât degradarea solului, indiferent de căile şi mijloacele prin care se produce această degradare.

Viitorul producţiilor agricole depinde de respectul şi grija pe care le vom acorda pământului, «sănătăţii acestuia», rezervei sale în elemente nutritive şi apă. În acest domeniu mi-am făcut datoria. Rezultatele cercetărilor proprii sunt cunoscute în ţară şi în lume. Am fost 30 de ani cercetător la Institutul de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice de la Fundulea (1962-1991), din care 12 ani director ştiinţific şi nouă ani director general. În perioada 1991-1997 am coordonat Departamentul de cercetare din cadrul Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică de la Viena, pentru tematica privind utilizarea tehnicilor nucleare în studiile referitoare la fertilitatea solului, nutriţia plantelor şi aplicarea îngrăşămintelor.

În ultimii 13 ani, în calitate de Preşedinte al Centrului Ştiinţific Internaţional pentru Îngrăşăminte (CIEC), ales la Viena în 1996 prin vot secret, am organizat trei congrese mondiale pentru producerea şi valorificarea îngrăşămintelor organice şi minerale; 1997 la Ghent în Belgia, 2001 la Beijing în China şi 2006 la Ciang Mai în Thailanda. În 2010, împreună cu Institutul de Pedologie şi Agrochimie, vom organiza cel de-al 15-lea Congres Mondial pentru îngrăşăminte la Bucureşti.

Cele mai mari satisfacţii vin din partea familiei mele; soţia, cei doi copii şi trei nepoţi reprezintă cel mai preţios dar al naturii şi o sursă constantă de bucurii şi satisfacţii. Mă întrebaţi domnişoară Ramona Vintilă că, dacă ar trebui să o iau de la capăt, aş schimba ceva din viaţa mea? Răspunsul este categoric nu, referitor la profilul «meseriei» mele, pentru că mi l-am ales încă din copilărie. Acelaşi categoric nu şi în ceea ce priveşte viaţa în familie; ce satisfacţie poate fi mai mare decât aceea de a-i vedea mulţumiţi cu ceea ce au şi cu ceea ce fac.

Îmi doresc din tot sufletul ca Legea organizării şi funcţionării ASAS şi a sistemului de cercetare agricolă să se finalizeze cât mai curând, fapt care ar contribui la menţinerea liniştii şi succesului noii conduceri a ASAS, aleasă la 10 decembrie 2009, a comunităţii ştiinţifice din agricultură şi a sărbătoritului de astăzi."