La scurt timp după ciudatul sfârşit al mitingului popular ordonat de Ceauşescu, în centrul Capitalei s-au format numeroase grupuri de persoane care s-au răspândit în zona cuprinsă între Cişmigiu, CCA, Piaţa Universităţii, Scala, Patria şi Piaţa Romană. Concentraţi în interiorul acestui perimetru, protestatarii se deplasau scandând lozinci anticeauşiste şi anticomuniste. Izolat s-au înregistrat şi cazuri de vandalism concretizate prin spargerea unor vitrine. La început, reacţia forţelor de ordine a părut destul de timidă şi incoerentă. În orele care au urmat, părând că s-au dezmeticit, autorităţile au început să se coordoneze şi să dispună diverse trupe în zonele fierbinţi ale Capitalei. "Timiditatea" organelor de ordine a dispărut însă o dată cu lăsarea întunericului. Din ce în ce mai des au început să se audă rafale de arme de foc, mai întâi izolate, iar mai târziu din ce în ce mai ample. Atunci au început să apară şi primele victime.

ANCHETA OFICIALĂ
Primul dosar al Revoluţiei a fost instrumentat la scurt timp după fuga cuplului Ceauşescu. Este vorba despre celebrul dosar nr. 1/P/1990, soluţionat rapid prin condamnarea la moarte şi executarea "Odiosului" şi a "Sinistrei", după cum li se spunea pe atunci celor doi.

Au urmat alte câteva dosare mari în care demnitari de partid şi de stat de rang înalt, precum şi câţiva generali şi alţi ofiţeri superiori au fost anchetaţi, judecaţi şi condamnaţi pentru complicitate şi instigare la genocid, ori tentativă şi complicitate la omor deosebit de grav. Toţi aceştia erau acuzaţi doar pentru faptul că prin natura funcţiilor lor şi-au dat acordul pentru reprimarea sângeroasă a demonstranţilor. Singurul acuzat că ar fi tras el însuşi în manifestanţii din Bucureşti a fost generalul-locotenent Andruţă Ceauşescu. Cei mai mulţi dintre "protagoniştii" acelor dosare au fost condamnaţi la pedepse grele. Cu toate acestea, ei au stat după gratii un timp cu mult mai scurt decât cel stabilit prin sentinţe, fiind puşi în libertate din diverse motive. Abia după 1995, anchetatorii şi-au amintit şi de miliţianul Gheorghe Rodeanu, care a fost trimis în judecată şi condamnat la cinci ani pentru rănirea unui demonstrant. A mai existat un dosar prin care soldatul Nicolae Cismaru a fost cercetat pentru uciderea a şapte demonstranţi şi rănirea altor cinci. Ancheta a stabilit însă nevinovăţia acestuia, întrucât soldatul, conducând un autocamion, a fost lovit în cap de demonstranţi cu o cărămidă şi a pierdut controlul volanului. Nici unul dintre acele dosare nu s-a concentrat însă asupra celor care, aflaţi în faţa mulţimilor de manifestanţi, au dispus deschiderea focului sau au tras în revoluţionari.

DOSARUL CU 100 DE VOLUME
În cursul anilor '90, anchetatorii au reuşit să finalizeze un număr important de dosare privind Revoluţia. În foarte multe dintre acestea s-a reuşit refacerea "lanţului cauzal" victimă-trăgător şi majoritatea celor care au apăsat pe trăgaci (ori au dat ordin nemijlocit în acest sens) au fost trimişi în judecată. Toate acele dosare au însă o caracteristică comună: se referă doar la victimele apărute după fuga Ceauşeştilor, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie şi până în ultimele zile ale anului.

Nici unul dintre dosarele finalizate nu se referă la victimele din Bucureşti din perioada 21-22 decembrie. Asta nu înseamnă însă că anchetatorii nu ar fi cercetat condiţiile reprimării manifestanţilor din Capitală din acele ore. Înseamnă doar că nu au reuşit să găsească nici un vinovat pentru cei 48 de morţi şi 604 răniţi. Atunci, cercetarea penală efectuată de procurori s-a concretizat în dosarul nr. 97/P/1990.

Un dosar imens, compus din 100 de volume distincte, în care sunt analizate diverse aspecte legate de acea perioadă. O sută de volume pline cu certificate de deces, fişe medicale, scheme privitoare la amplasarea unor dispozitive de ordine şi foarte multe declaraţii de martori. Iar tot acest bagaj de muncă nu s-a finalizat prin indicarea nici unui vinovat.

FĂRĂ AUTOPSII, FĂRĂ EXPERTIZE BALISTICE
Volumele XI-XIII ale acestui dosar imens se referă la cele 48 de persoane care şi-au pierdut viaţa în Bucureşti în perioada 21-22 decembrie 1989. Primul lucru care frapează este faptul că în nici unul din acele cazuri nu s-a efectuat autopsia cadavrelor. La dosar există numai câteva expertize medico-legale, întocmite mult mai târziu, bazate probabil pe fişele de observaţie întocmite de medicii de la Spitalul de Urgenţă, Spitalul Colţea şi secţia de neurochirurgie a Spitalului "Gh. Marinescu", în cazurile răniţilor grav, care au murit mai târziu, după intervenţii chirurgicale laborioase.

La fel de ciudat este şi faptul că în aceste cazuri nu s-au verificat tipurile de muniţie care au provocat decesul sau rănirea acelor victime. Fie că este vorba despre morţi sau răniţi, în dosarul nr. 97/P/1990 există numeroase mărturii referitoare la faptul că medicii au scos din corpurile pacienţilor lor foarte multe gloanţe şi alte fragmente de muniţie pe care le-au şi păstrat. Cu toate acestea, la vremea respectivă, anchetatorii nu le-au "recoltat" pentru a le folosi ulterior ca mijloace de probă. Mai mult decât atât, în acea perioadă nu au fost efectuate nici expertize balistice care să determine tipul armelor şi direcţiile din care s-a tras asupra manifestanţilor. Dacă acest lucru ar fi fost făcut la timpul potrivit, lucrurile ar fi fost mult mai simple, întrucât se cunoaşte cu destul de multă precizie amplasarea forţelor implicate în acele evenimente.

684 DE ARESTAŢI ŞI MALTRATAŢI
Tot în acele zile, 684 de bucureşteni au fost arestaţi şi maltrataţi de organele de ordine. Mărturiile prezente în dosar vorbesc despre violenţe grave exercitate atât în oraş, cât şi la secţiile de poliţie şi în arestul de la Jilava. S-au întocmit 634 de dosare din care 631 au fost disjunse din dosarul nr. 97/P/1990 referitor la reprimarea demonstraţiei. Cele 631 de dosare se referă la cazurile unor victime care în timpul reprimării violente a demonstraţiei au fost fie lovite, fie reţinute în mod ilegal, fie şi bătute şi reţinute în acelaşi timp.

Cei capturaţi o dată cu spargerea baricadei au fost duşi în aşa-numitele "puncte de colectare" (unul în faţa Hotelului Negoiu, iar celălalt în porţiunea fostului Minister al Comerţului Exterior, spre staţia de troleibuz), după care au fost urcaţi în dube şi duşi spre triere, înregistrare şi identificare la Miliţia Capitalei. De acolo au fost transportaţi la închisoarea Jilava, unde erau constituite echipaje de cercetare din care făceau parte şi ofiţeri ai fostei Direcţii a VI-a din DSS (Direcţia Cercetări Penale).

În sediul Miliţiei Capitalei a fost adus în acea noapte un număr mare de persoane reţinute ca urmare a participării lor la manifestaţia de protest. Cea mai mare parte dintre acestea a fost trecută printre "cordoane" alcătuite din cadre îmbrăcate în uniforme de miliţie ori din persoane îmbrăcate în civil şi a fost bătută în sediul Miliţiei Capitalei ori pe platoul din faţa acesteia. După ce au fost astfel agresate, persoanele reţinute au fost transportate la Penitenciarul Jilava. Singurele persoane molestate la penitenciar au fost cele cercetate de mai mulţi ofiţeri de securitate din cadrul fostei Direcţii a VI-a de Cercetări Penale a Departamentului Securităţii Statului. Potrivit anchetei procurorilor, mai multe persoane au fost bătute şi la Secţiile de Miliţie 14, 10, 17 şi 18 şi la sediul fostei Securităţi a municipiului Bucureşti.

Pentru toate aceste cauze, puterea nou instalată a avut grijă să emită Decretul-lege nr. 3/1990 privitor la amnistierea unor infracţiuni şi pedepse prin care, în mod surprinzător, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunile de purtare abuzivă şi vătămare corporală. Astfel se face că nici unul dintre miliţienii, securiştii sau oricare alţi membri ai forţelor de represiune care au acţionat atunci nu au mai răspuns penal pentru faptele lor.

Trebuie să aflăm cine i-a ucis!

Ştefan Achim (43 de ani) - decedat la 25 decembrie: împuşcat în zona abdominală, în faţa Hotelului Intercontinental. Internat în ziua de 22 decembrie, ora 1:45.

Călin Alexandru (37 de ani) - împuşcat în cap în zona Sălii Palatului la 21 decembrie, ora 23:30.

Robert Bacalu (26 de ani) - împuşcat în zona bazinului la 22 decembrie, ora 1:30, internat la Spitalul Clinic de Urgenţă, decedat la 24 decembrie.

Emilian Bendorfean (34 de ani) - împuşcat în abdomen în seara de 21 decembrie în zona Sălii Dalles. A murit la 24 decembrie.

Gheorghe Constantin (16 ani) - împuşcat în cap în seara de 21 decembrie în zona Intercontinental.

Adrian Radu Don (25 de ani) - împuşcat în torace în ziua de 21 decembrie, ora 22:30, în zona Inter.

Emil Duhnea (39 de ani) - împuşcat în abdomen în seara de 21 decembrie în zona Pieţei Palatului. A murit câteva zile mai târziu.

Cristian Florea (23 de ani) - împuşcat în zona cervicală la 21 decembrie, ora 0:00, în faţa restaurantului Dunărea.

Liviu Iulian Marin (17 ani) - internat la 22 decembrie, ora 0:45, adus la spital din zona Unirii. Împuşcat în cap.

Nicolae Mateescu (26 de ani) - împuşcat în zona Inter - Sala Dalles. Cadavrul a fost găsit de familie la 27 decembrie la IML. Soţia acestuia a constatat două urme de împuşcătură în zona capului.

Dumitrel Mandru (29 de ani) - împuşcat în zona inghinală. A fost internat la Spitalul Colţea la 21 decembrie, la ora 23:30. A murit pe masa de operaţie.

Nelu Mitu (33 de ani) - împuşcat în zona abdominală în seara de 21 decembrie. A fost luat din zona Inter.

Valentin Moraru (37 de ani) - a decedat în noaptea de 21-22 decembrie ca urmare a compresiunii toracale (posibil călcare). A fost adus la spital din zona Sălii Dalles. Un martor spune că, după străpungerea baricadei, un TAB a trecut peste unul dintre demonstranţi.

Maria Munteanu (24 de ani) - împuşcată în cap în zona Inter. Decedată la 21 decembrie.

Nicolae Nicolae (18 ani) - decedat în noaptea de 21-22 decembrie ca urmare a hemoragiei interne prin împuşcare. Adus la spital din zona Sălii Dalles.

Valentina Pandele (21 de ani) - decedată la 21 decembrie la Spitalul Colţea, ora 20:30. Împuşcată în cap. În raportul constatator se specifică faptul că nu s-a făcut necropsie. "S-a practicat îmbălsămarea. (...) Sus-numita nu a fost internată la Spitalul Colţea, ci era în trecere prin spital, timp în care a survenit decesul", au spus la acea vreme doctorii de la spitalul menţionat.

Cornel Baldovin (38 de ani) - împuşcat în cap în zona Inter. Martorii afirmă că acesta a fost împuşcat la 21 decembrie, în jurul orei 23:00. Găsit de părinţi la morgă după opt zile.

Emilian Bendorfean (34 de ani) - împuşcat în abdomen, în seara de 21 decembrie în zona Sălii Dalles. A murit la 24 decembrie.

Alexandra Diana Donea (18 ani) - împuşcată în cap. Ultima dată a fost văzută în viaţă în seara de 21 decembrie în zona Inter.

Andrei Eugen Radu (20 de ani) - împuşcat în zona abdominală la Sala Dalles. Într-un raport al IML se menţionează că victima avea patru plăgi prin împuşcare, apreciind că a fost vorba despre un singur trăgător care a tras cu foc automat dintr-o armă de calibrul între 7 şi 9 mm.

Ruslan Manea (26 de ani) - decedat la 22 decembrie, adus la spital din zona Sălii Dalles, împuşcat în cap.

Torino Nicolae Mateescu (52 de ani) - împuşcat în zona toracelui. Decedat în noaptea de 21-22 decembrie.

Viorel Oprea (22 de ani) - decedat la 21 decembrie în zona Pieţei Universităţii ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral şi toracic prin împuşcare.

Petre Poptean (24 de ani) - împuşcat la 21 decembrie în zona abdominală.

Radu Mihai Voiculescu (20 de ani) - împuşcat în zona toracelui la spargerea baricadei la Inter. A decedat la 22 decembrie. Tatăl acestuia spune că fiul său a fost împuşcat din unul din cele două ABI-uri care au venit la intervenţie.

Răzvan Zamfirescu (20 de ani) - împuşcat în zona inimii în noaptea de 21-22 decembrie după spargerea baricadei. A decedat în aceeaşi noapte.

Lucreţiu Mihai Gâtlan (19 ani) - împuşcat în seara de 21 decembrie în zona toracelui la Intercontinental.

Eugen Petre (25 de ani) - împuşcat în cap.

George Cristian Richard (25 de ani) - împuşcat la 21 decembrie în zona toracică.

Gheorghiţă Rusu (25 de ani) - împuşcat în cap şi decedat la 21 decembrie. A murit la Spitalul "Gh. Marinescu".

Călin Sandu (40 de ani) - împuşcat în cap la 21 decembrie în jurul orei 18:00. Deşi în unele acte apare că a fost internat la Spitalul Colţea, în evidenţele acestuia nu figurează. A murit la 22 decembrie, ora 10:00.

Gheorghe Săvescu (18 ani) - împuşcat în cap la 21 decembrie.

Silviu Stan (19 ani) - la 22 decembrie a fost internat la Spitalul Penitenciar Jilava, fiind împuşcat în abdomen. A declarat medicilor că a fost împuşcat de o persoană dintr-un grup de scutieri. Între 22 decembrie, ora 16:20, şi 8 februarie a fost internat la Spitalul Sectorului 4.

La 14 februarie 1990 se efectuează autopsie. Concluziile IML au fost: "A decedat ca urmare a unei plăgi împuşcate abdominal cu multiple perforaţii intestinale cu sindrom toxico-septic final prin fistula intestinală, peritonită acută şi ocluzie intestinală".

Sorin Stermin (18 ani) - împuşcat în zona toracelui. A decedat la 22 decembrie, ora 13:00.

Ilie Vlad (20 de ani) - decedat la 21 decembrie în zona Sălii Dalles ca urmare a hemoragiei interne prin împuşcare.

Necunoscut (18 ani) - împuşcat la baricadă. A decedat la 22 decembrie, ora 2:40.

Necunoscut - împuşcat în cap probabil la baricadă. Internat la 22 decembrie, ora 0:45, decedat ora 4:00.

Necunoscut - împuşcat în abdomen probabil la baricadă. A decedat la 23 decembrie.

Luiza Mioara Mirea (22 de ani) - internată în seara de 21 decembrie la Spitalul de Urgenţă cu traumatism cranio-cerebral prin împuşcare. A fost adusă din zona Sălii Dalles. A decedat la 25 decembrie.

Ion Moşneagu (26 de ani) - internat cu traumatism cranio-cerebral prin lovire. La 22 decembrie a fost internat la Spitalul "Gh. Marinescu" şi a decedat la 26 decembrie.

În 1994, IML întocmeşte un raport de nouă expertiză medico-legală care conchide: "Din foaia de observaţie eliberată de Spitalul «Gheorghe Marinescu» rezulta că Moşneagu Ion a decedat ca urmare a complicaţiilor survenite unei plăgi prin împuşcare în regiunea zigomatică dreapta cu retenţia corpului străin (proiectil) în regiunea cervicală dreaptă.

Interpretarea din actul de constatare A3/393, deşi a localizat topografic zona, în absenţa autopsiei care la acea dată nu se efectua în asemenea cazuri, orificiul de împuşcare a trecut neobservat la examenul extern (posibil mascat de crusta hematică)".

Întrebări rămase fără răspuns

● Cum s-au eliberat certificatele de deces fără ca anterior să se fi efectuat autopsierea cadavrelor? Şi atunci ca şi acum, în cazurile în care există indiciile unei morţi violente, actul de deces se eliberează numai după autopsie.

● De ce anchetatorii nu au adunat gloanţele şi celelalte urme de muniţie găsite de medici în corpurile victimelor?

● De ce nu au fost efectuate expertize balistice în toate acele cazuri?

● Care este cantitatea totală de muniţie consumată în Bucureşti şi repartizarea acesteia pe unităţile care au participat la reprimarea demonstraţiei?

● Care sunt categoriile de armament care au fost utilizate în acea perioadă?

● De ce nu s-a făcut analiza tuburilor de cartuşe găsite în toate "zonele fierbinţi"?