Luna noiembrie 2008 a marcat prima scădere a exporturilor, de circa 10%, după opt ani de explozie, perioadă în care volumul vânzărilor în străinătate crescuse de la 10 miliarde de dolari în 2000 la peste 35 miliarde de euro anul trecut, a declarat Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Au urmat reduceri din ce în ce mai drastice, vârful fiind atins în octombrie 2009, când scăderea a fost de circa 40% în zona extracomunitară. Bilanţul unui an de criză: pierderi de volum de export de circa 7,5 miliarde de euro şi ieşirea de pe piaţa externă a circa o treime (7.000) din firmele exportatoare, potrivit ANEIR.

BLOCAJ FINANCIAR
"Fără îndoială, cauza principală a reculului o constituie criza mondială care a afectat potenţialul de import al partenerilor de bază ai României. Dincolo însă de factorii externi, o contribuţie majoră au avut-o şi bâlbele interne, lipsa de interes a Guvernului şi lipsa de apetit a băncilor pentru finanţarea «locomotivei economiei», cum este perceput pretutindeni în lume exportul", a declarat Ionescu. Cea mai mare problemă cu care s-au confruntat exportatorii autohtoni a fost lipsa finanţării.

"În situaţii de criză, clienţii solicită amânarea plăţilor şi dacă nu ai bani şi nu reuşeşti să te descurci să-ţi finanţezi producţia din alte surse, nu poţi să onorezi comenzile", a explicat el. În aceste condiţii vitrege, statul, în loc să ajute, a contribuit din plin la intrarea exportatorilor în blocaj financiar prin nerambursarea în termenul legal a TVA. "Sunt întârzieri de luni şi ani de zile. Zeci şi sute de milioane de lei au stat blocaţi în conturile Ministerului Finanţelor, întrucât conducerea acestuia a refuzat cu obstinaţie să adopte un sistem mai flexibil de rambursare a TVA.

Culmea, respectivul sistem a fost acceptat de conducerea ANAF şi toţi specialiştii Ministerului Finanţelor - care au avizat favorabil ordinul MFP iniţiat la insistenţele asociaţiei noastre -, numai ministrul amână - deşi promite - să-l semneze", a precizat Ionescu.

Nici băncile n-au fost mai prietenoase cu exportatorii. Având Ministerul Finanţelor ca principal client, sistemul bancar nu a fost interesat să mai finanţeze afacerile private, impunând condiţii înrobitoare şi cerând garanţii foarte mari. Garanţii pe care statul ar fi trebuit să le acopere în proporţie de 80%, numai că plafonul alocat s-a diminuat, a declarat Mihai Ionescu.

Dintre cele circa 7.000 de firme ieşite de pe piaţa externă, multe sunt deja în faliment. Majoritatea sectoarelor de activitate au înregistrat pierderi de volum de export. Însă au fost şi câteva care, în ciuda crizei şi a problemelor legate de finanţare, şi-au menţinut şi chiar şi-au crescut exporturile: industria de medicamente, care la jumătatea anului înregistra o creştere de circa 30% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, sectorul agroalimentar pe nişa de produse ecologice, sectorul de echipamente energetice, cel al construcţiilor de maşini, sectorul de cauciucuri auto, dar şi cel de echipamente de telecomunicaţii.


FMI: Exporturile pot relansa economia
Prima sursă de creştere a economiei în 2010 va veni din partea exporturilor, iar o contribuţie importantă ar putea avea atragerea de fonduri europene, cererea internă urmând să îşi revină ulterior, a declarat ieri Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România. El a precizat că este necesară consolidarea politicii fiscale, care poate fi realizată fără a diminua stimulii pentru atragerea fondurilor europene, prin reducerea deficitului bugetar.

"Am văzut în trecut guverne care cheltuiau atât de mulţi bani pentru pensii şi salarii, încât nu mai aveau resursele necesare pentru a cofinanţa proiectele susţinute cu fonduri europene", a avertizat Franks. Însă a recunoscut că nu a întâlnit nici o ţară în care reformele să fie un proces uşor în timpul alegerilor electorale. Potrivit oficialului FMI, România a îndeplinit aproape toate condiţiile tehnice stabilite în acord pentru luna septembrie, poate cu excepţia unei singure ţinte. "Sunt o serie de legi care trebuie să fie aprobate în continuare", a spus Franks.

El a arătat că FMI a dovedit flexibilitate în stabilirea ţintelor, atât timp cât condiţiile independente de voinţa autorităţilor arătau o înrăutăţire a economiei. Însă evoluţiile interne trebuie să îşi găsească răspuns de la actualii guvernanţi şi politicieni.