x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Bugetul României, cel mai sărac din UE

Bugetul României, cel mai sărac din UE

de Daniela Ivan    |    12 Aug 2010   •   00:00
Bugetul României, cel mai sărac din UE
Sursa foto: Bogdan Iurascu/Jurnalul Naţional

"Problemele economiei româneşti sunt structurale şi degeaba obţinem o creştere economică dacă nu le corectăm. După ce am turat maşina economică peste potenţial şi am băgat-o în gard, a o lua din nou la drum cu aceeaşi maşină, fără a o repara, poate fi fatal pentru economie", a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank.

La prima întrunire a Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru a prezentat o analiză a economiei care punctează principalele probleme fiscale ale ţării. Concluzia este că suntem săraci nu numai ca urmare a crizei, ci pentru că avem probleme în structura economiei, pentru că avem cel mai mic procent de colectare a taxelor şi impozitelor din UE, cel mai mare nivel al economiei subterane etc. Suntem săraci, pentru că nota de plata a cheltuielilor sociale care vine lună de lună la Finanţe este enormă în comparaţie cu veniturile.

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la veniturile totale pe care le are bugetul ca procent din PIB. Cu o cotă de 32,1% din PIB, bugetul românesc are la dispoziţie cei mai puţini bani dintre bugetele statelor europene, media UE fiind de 42,2%. În topul celor mai bogate state conduce Suedia cu 55,7% din PIB, urmată de Danemarca (55,4%) şi Finlanda (53,2%).

Statul român ocupă ultima poziţie în UE şi în ceea ce priveşte rata de colectare efectivă a veniturilor din gospodării. Aceasta se calculează ca raport între încasările din impozitul pe venitul gospodăriilor şi remunerarea salariaţilor. Calculul arată că rata efectivă de colectare în România este de numai 6%, deşi rata de taxare este de 16%. Este grav că România are cea mai mică rată de colectare dintre toate ţările, pentru că Bulgaria şi Cehia au rate legale mai mici decât România şi tot reuşesc să adune mai mulţi bani la buget. În condiţiile în care media celor 27 de ţări ale UE este 15,3%, România colectează numai 6%, la impozitul pe profit colectăm 5% din cele 16% procente stabilite de lege.

Nici în ceea ce priveşte TVA, România nu stă mai bine. Deşi cota legală în 2009 a fost de 19%, rata implicită (calculată ca raport între încasările din TVA şi consumul privat) a fost de numai 10,8%, una dintre cele mai reduse din Europa. "La aceeaşi rată, Cehia colectează aproape tot, iar Bulgaria, cu TVA mai ridicată, colectează şi ea mai mult", a mai explicat Dumitru.


Reducerea CAS ar fi o măsură foarte bună pentru mediul de afaceri
Economia şi mediul de afaceri în special reacţionează mai bine atunci când se modifică nivelul CAS decât cel al cotei unice.
"Dacă luaţi în calcul nivelul colectării, o să vedeţi că atunci când CAS-ul a scăzut, gradul de conformare a urcat. Ideea este ca zăhărelul să fie însoţit şi de bici. Atunci când dai un stimulent fiscal, să înăspreşti pedepsele pentru evaziune", a mai spus Dumitru.

El a explicat că actuala cotă legală de CAS, care este de 44,35% (angajat plus angajator), este a treia cea mai mare din noile state UE, după Ungaria (49%) şi Slovacia (48,6%). Însă reuşim să colectăm efectiv numai 24,8%. O altă problemă majoră pe care o are România este cea a pensiilor. "La cheltuielile cu pensiile, România ocupă locul 6 în UE şi este pe primul loc în rândul noilor state membre. Dacă se are în vedere raportul dintre cheltuielile cu pensiile şi veniturile bugetare, România se plasează pe locul doi, după Grecia. (...)

Pensiile reprezintă prioritatea zero pentru România, pentru că nu putem finanţa la nesfârşit plata pensiilor de la bugetul de stat", a declarat Ionuţ Dumitru, preşe-dintele Consiliului. Potrivit datelor CS, cheltuielile cu pensiile în România au reprezentat 36,8% din veniturile bugetare în 2009, raport devansat numai de Grecia, cu 40,5% (date aferente anului 2008).
Pe de altă parte, raportul pensie/salariu a scăzut în anii '90 de la 35% în 1991 la 30% în 1999, pentru ca apoi să urce constant până la 50% la finele anului 2009.
Concomitent, raportul salariaţi/pensionari a coborât de la aproape 2 în 1991, la 0,8 în 2009.

×
Subiecte în articol: economic