Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anularea creşterilor salariale programate pentru 2009 şi reducerea numărului de locuri de muncă, creşterea vârstei de pensionare, precum şi legarea pensiilor de inflaţie, şi nu de salariul mediu sunt principalele prevederi ale acordului cu Comisia Europeană şi FMI.
Banii împrumutaţi de la Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au un preţ, respectiv condiţionalităţile impuse pentru acordarea tranşelor. Concret, împrumutul în sumă de 5 miliarde euro acordat României de Comisia Europeană va fi livrat în ma-ximum cinci tranşe, pe parcursul a trei ani, oficialii europeni urmând să verifice la intervale regulate dacă autorităţile respectă angajamentele asumate.
Prima tranşă a împrumutului de la CE, de 1,5 miliarde de euro, va fi virată cel târziu la începutul lunii iulie. Pe de altă parte, prima tranşă de la FMI, în valoare de 5 miliarde de euro, a intrat deja în rezervele Băncii Naţionale a României. Din şase în şase luni, în următorii doi ani, România va primi de la FMI în total 12,95 de miliarde de euro, însă numai pe baza îndeplinirii condiţiilor stabilite, aceleaşi ca şi cele convenite cu UE.
SALARII REDUSE ŞI ŞOMERI
Înţelegerea încheiată de România cu Comisia Europeană şi FMI prevede diminuarea cheltuielilor cu salariile prin anularea creşterilor salariale programate pentru 2009 şi reducerea numărului de locuri de muncă, inclusiv prin ocuparea unui singur post din şapte vacante. Un punct cheie prevăzut în acord este unificarea şi simplificarea grilelor de salarizare şi revizuirea sistemului de sporuri.
Decizia Guvernului, de săptămâna trecută, privind prelungirea de la 30 aprilie până la 31 decembrie 2009 a valabilităţii legilor care stabilesc nivelul actual de salarizare în sistemul bugetar reprezintă o îngheţare a salariilor în sectorul public până la sfârşitul anului, consecinţă a acordului FMI-CE.
Executivul a argumentat decizia prin evitarea unui "vid legislativ" în derularea procesului de salarizare, ca efect al expirării perioadei de valabilitate a legilor, şi a arătat că va încerca să majoreze salariile şi pensiile mici dacă va dispune ulterior de fonduri.
"Diminuarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public în termeni nominali faţă de rezultatele din 2008, prin anularea creşterilor salariale din acest sector (totalizând 5% în termeni nominali) programate pentru 2009 (sau prin reduceri suplimentare de personal producând un efect echivalent) şi prin reducerea locurilor de muncă din sectorul public, inclusiv prin înlocuirea numai a unui angajat din şapte care părăsesc sectorul public", se arată într-un document oficial citat de Mediafax.
PENSII TĂRZII
Tranşele doi-cinci sunt condiţionate şi de creşterea graduală a vârstei de pensionare peste planul actual, în special la femei, şi introducerea treptată a contribuţiilor de pensii pentru angajaţii publici scutiţi. Mai mult, CE vrea schimbarea unor parametri principali ai sistemului de pensii prin indexarea pensiilor în funcţie de inflaţie, şi nu în raport cu nivelul salariilor.
Simultan va creşte vârsta de pensionare "peste cea prevăzută în planurile aprobate în prezent", în special pentru femei. De asemenea, se vor introducerea treptat contribuţii la fondul de pensii pentru grupurile de angajaţi publici care sunt în prezent excluşi de la aceste plăţi. Calendarul actual prevede creşterea vârstei de pensionare la 60 ani în cazul femeilor şi la 65 ani în cazul bărbaţilor, până în 2014.
Un studiu al Băncii Mondiale recomanda Guvernului creşterea vârstei de pensionare la 70 de ani pentru a nu mai fi nevoie de finanţare de la bugetul de stat.
SISTEMUL BANCAR
Acordul cu Comisia Europeană prevede clauze de modificare a legislaţiei bancare, similare celor incluse în acordul cu FMI, precum şi creşterea ratei de solvabilitate la bănci şi puteri sporite acordate BNR în lichidarea acestora.
"Este necesară consolidarea competenţelor de remediere ale BNR, inclusiv autorizarea acesteia de a solicita acţionarilor principali creşterea capitalului social deţinut şi sprijinirea financiară a băncii", se arată în documentul citat. Supravegherea financiară va fi de asemenea consolidată în conformitate cu legislaţia comunitară şi vor fi stabilite cerinţe de raportare mai detaliată cu privire la lichidităţi.
"Pentru a garanta furnizarea suficientă de lichidităţi, BNR s-a angajat să extindă gama de active care pot fi acceptate drept garanţie. Având în vedere circumstanţele specifice, nivelul minim de reglementare a ratei de adecvare a capitalului ar trebui să crească de la 8% la 10%, la momentul potrivit", se mai arată în document.
În plus, BNR va avea o implicare sporită în a iniţia procedurile de insolvenţă şi lichidare potrivit legii companiilor. Insolvenţa la cererea unei terţe părţi va începe atunci când BNR va decide implementarea măsurilor de restructurare sub administrare specială.
Deficit excesiv
Comisia Europeană va declanşa miercuri procedura de deficit excesiv împotriva României, Poloniei, Lituaniei şi Maltei, pentru depăşirea plafonului de deficit bugetar de 3% din PiB. CE va propune termenele-limită acordate acestor state pentru reducerea deficitelor sub limita de 3% din PIB reglementată prin Pactul de Creştere şi Stabilitate.
Conform procedurilor, depăşirea deficitului poate fi sancţionată cu amenzi în cazul statelor din zona euro sau îngheţarea fondurilor structurale pentru ţările din afara uniunii mone-tare. Oficialii CE au declarat însă în mai multe rânduri că statele cu deficit excesiv ar putea beneficia, în contextul crizei, de unele concesii, precum termene-limită foarte extinse pentru remedierea indicatorului.
