Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă de efectele crizei economice s-ar putea scăpa în următorii 10 ani, de efectele crizei demografice oamenii nu vor scăpa nici măcar după anul 2050, atunci când rata medie de dependenţă la nivel european se va dubla, potrivit unui raport publicat de Parlamentul European.
În România, situaţia va fi mai gravă, populaţia de peste 65 de ani raportată la populaţia cu vârste între 15-64 de ani (rata medie de dependenţă), triplându-se de la 23%, în prezent, la 65,3% în 2060, potrivit datelor Eurostat. Populaţia de peste 65 de ani urmează să reprezinte 35% din total în 2060, faţă de 15% în 2008.Raportul precizează că, în cazul unei dublări a ratei medii de dependenţă, presiunile asupra sistemelor publice de pensii vor fi complet insuportabile.
„În timp ce efectele actualei crize sunt semnificative, ele vor părea minuscule prin comparaţie cu impactul îmbătrânirii populaţiei, care va fi de circa 10 ori mai mare şi va lovi cu gravităţi diferite statele europene. De aceea, reformarea sistemelor de pensii este o necesitate. Unele reforme au fost însă stopate sau chiar întoarse de pe traseu în unele state membre UE, dar aceste decizii vor avea efecte adverse devastatoare, pentru că fac reformele necesare din viitor cu atât mai costisitoare şi dificil de realizat", afirmă experţii Uniunii Europene.
Din raportul de Sustenabilitate realizat de Comisia Europeană reiese tot faptul că impactul bugetar al îmbătrânirii populaţiei va depăşi de câteva ori costul total al actualei crize financiare şi economice. Astfel că, cheltuielile publice cu pensiile de stat vor creşte în medie, la nivelul întregii Uniuni Europene, de la 10,2% din PIB (în 2010), la 12,5% (în 2060), pe fondul reducerii natalităţii, îmbătrânirii şi reducerii populaţiei.
România se numără, potrivit raportului, printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, peste 50 de ani, România va fi pe locul 5 în cadrul UE în topul statelor cu cea mai mare pondere în PIB a cheltuielilor cu pensiile, urmând să fie depăşită doar de Grecia, Luxemburg, Slovenia şi Cipru. Deficitul de sustenabilitate al României este de 9,1% din PIB, aşa că, pe termen lung, trebuie să-şi ajusteze execuţiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situaţie în care finanţele publice sunt sustenabile şi sănătoase.
Bugetul nesustenabil
Dacă, în prezent, rata medie de dependenţă din România, adică populaţia de peste 65 de ani raportată la populaţia cu vârste între 15-64 de ani (aptă de muncă), este de circa 23%, aliniată cu media europeană, până în 2060 aceasta va ajunge la 65,3%. Populaţia de peste 65 de ani urmează să reprezinte 35% din total în 2060, faţă de 15% în 2008.
Adică rata medie de dependenţă europeana se va dubla până în 2060, urmând să atingă 45%, pe când cea din România se va tripla, potrivit Eurostat. Doar Slovenia, Lituania, Bulgaria şi Polonia vor avea rate medii de dependenţă mai mari decât România, conform aceleiaşi surse.
Pentru comparaţie, în 1990, rata medie de dependenţă în România a fost de 15,75%, la 2,41 milioane de bătrâni peste 65 de ani şi 15,32 milioane de populaţie aptă de muncă, cu vârste între 15 şi 64 de ani. În 2006, potrivit calculelor bazate pe datele furnizate de INS, rata medie de dependenţă ajunsese deja la 21,17%. Numărul de bătrâni peste 65 de ani urcase la 3,18 milioane, iar cel al populaţiei apte de muncă scăzuse la 15,06 milioane.
Raportul Parlamentului European menţionează că în cazul unei dublări a ratei medii de dependenţă până în 2060 presiunile asupra sistemelor publice de pensii vor deveni insuportabile.
România se numără, potrivit raportului, printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, urmând ca peste 50 de ani să fie pe locul 5 în cadrul UE în topul statelor cu cea mai mare pondere în PIB a cheltuielilor.
