Guvernul a anunţat şi el Parlamentul că printre proiectele pe care urmează să le aprobe figurează şi legea de ştergere a datoriilor istorice la CNH Petroşani, şi că vrea ca documentul să fie avizat în Legislativ până la finele lunii noiembrie. Acest anunţ ar putea avea consecinţe nefaste în privinţa ştergerii datoriilor, a precizat pentru Jurnalul Naţional Constantin Jurjan, director general adjunct al CNH. "Nu e un proiect legislativ. S-a întocmit documentaţia ce va fi depusă la Comisia Europeană pentru notificarea ştergerii datoriilor.
A fost discutată la Comisie şi Directoratul Competiţie pentru că în urmă cu câteva luni ei au aflat tot din presă de iniţiativa de ştergere fără a fi consultaţi şi au anunţat că ştergerea nu trebuie făcută prin iniţiativă legislativă" a declarat Jurjan.
Până acum au fost făcute pre-consultări iar din documentaţia pe care România o va trimite se arată cum s-a ajuns la aceste datorii. Acestea sunt în principal lipsa investiţiilor, subvenţii insuficiente şi preţul mic al gigacaloriei şi al tonei de cărbune. Practic, Guvernul va recunoaşte la Bruxelles pomenile electorale cu preţul energiei făcute în anii în care s-a constituit datoria CNH la bugetul consolidat.
Ministerul Economiei, Adriean Videanu, a anunţat, în luna iunie, că autorităţile vor discuta cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană despre ştergerea datoriilor CNH şi SNLO, în perspectiva includerii acestora în două entităţi energetice.
CEL MAI MARE DATORNIC
CNH este cel mai mare datornic al statului şi avea la 30 aprilie restanţe către bugetul de stat de 3,66 miliarde de lei, dintre care majorările şi penalităţile constituie 2,58 miliarde de lei.
Majoritatea datoriilor CNH către bugetul de stat au fost şterse înainte de a intra în UE, în luna decembrie 2006. Aceasta nu a fost votată în Parlament şi, ca atare, nu a fost aplicată nicioadată.
La finele lui 2008 compania a fost trecută în administrare specială de Ministerul Economiei şi Finanţelor, procedură care a obligat creditorii, în special Fiscul şi AVAS, să suspende demersurile de executare silită.
CNH este vitală pentru Valea Jiului, având la finele lunii aprilie 10.830 angajaţi şi susţine alte 4.500 de locuri de muncă indirecte. Anual produce 2,5-2,7 milioane tone de huilă şi are o cifră de afaceri de 870 milioane de lei anual.
Acum vreo doi ani, am găsit întâmplător pe o terasă din Sibiu un fost deportat în Transnistria, ţigan corturar. M-a dus în comunitatea lui şi a rezultat un reportaj halucinant despre cei duşi cu forţa din ordinul mareşalului Ion Antonescu peste Bug. Mi-au relatat inclusiv despre cazuri de canibalism la care se ajunsese din cauza foametei. Săptămâna trecută am ajuns iarăşi printre ţiganii din satele judeţului Sibiu.
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. [...]
Dispariţia Mihaelei e foarte diferită, altfel decât celelalte plecări care au săpat adânc în durerea noastră de generaţie. Mi-a dat certitudinea "că numai ea, iubirea, se leagăna fluturând deasupra marginii Universului" şi că uneori oamenii pot fi perfecţi în sentimentele lor şi că timpul, sistemele, cuvintele încep să cadă din înţelesurile lor şi noi rămânem cei adevăraţi.


Bucuresti













