Bucuresti
INS
Investiţiile în economie au scăzut cu o treime
Diminuarea investiţiilor în domeniul contrucţiilor şi în utilaje au dus la scăderea investiţiilor nete în economia românească cu 29,9% în trimestrul trei al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).
De la începutul anului, investiţiile realizate în economia naţională au scăzut cu 22,5% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. După primele nouă luni ale anului, investiţiile în construcţii noi au reprezentat 54,4% din totalul investiţiilor, însumând 23,42 de miliarde de lei. În 2008, ponderea construcţiilor în total investiţii a fost de 48,1%. Totodată, investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au ajuns la 16,05 miliarde de lei la nouă luni, cu o pondere de 37,3%. Ponderea investiţiilor în utilaje şi mijloace de transport a scăzut de la 44% în perioada similară a lui 2008.
În trimestrul al treilea, nivelul investiţiilor nete a ajuns la 16,14 miliarde de lei, din care 9,39 miliarde de lei investite în construcţii noi şi 5,37 miliarde de lei în utilaje. Investiţiile în construcţii au scăzut în trimestrul al treilea cu 17,9%, însă cele mai afectate au fost investiţiile în utilaje, care au suferit un picaj de 43,5%.
STRĂINII ÎŞI SALVEAZĂ FIRMELE
Companiile care activează în România au primit de la acţionarii străini 749,8 milioane de euro în primele nouă luni, un aport dublu faţă de perioada similară a anului 2008, potrivit datelor furnizate de ONRC. Jumătate din această sumă, 345 de milioane de euro, a reprezentat-o de infuzia în firmele de asigurări, care au avut nevoie de aporturi suplimentare de capital pentru a face faţă pierderilor semnificative, amplificate de criza financiară.
Cea mai mare injecţie de capital într-o companie de asigurări, de 238,5 milioane de euro, a primit-o Groupama Asigurări, urmată de Uniqua Asigurări, 41,6 milioane de euro, şi KD Life, cu 14,7 milioane de euro.
DEFICITUL BUGETAR, ÎN CREŞTERE LA 6%
Deficitul bugetului general consolidat a urcat după primele 11 luni la circa 6% din PIB, de la 5,1% la sfârşitul lunii octombrie, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Gheorghe Pogea, citând date preliminare. FMI şi autorităţile române au convenit pentru acest an o ţintă de deficit de 7,3% din PIB, faţă de un program iniţial de 4,6% din PIB, dar ultimele prognoze indică un sold negativ la finele anului de 7,8%-8% din PIB.
"După primele 11 luni ale anului ne-am încadrat în ţintă. Mai avem 1,3 puncte procentuale pentru luna decembrie până la cifra stabilită cu FMI, de 7,3% din PIB. Au fost probleme de depăşire a cheltuielilor de personal la nivelul autorităţilor locale şi entităţilor autofinanţate. Suntem preocupaţi ca şi autotităţile locale să ia măsuri pentru încadrarea în parametrii stabiliţi cu instituţiile financiare internaţionale", a spus Pogea.
Potrivit raportului primei evaluări a FMI la acordul cu România, cheltuielile cu personalul ale autorităţilor locale şi entităţilor autofinanţate, precum universităţile şi spitalele, nu au fost ţinute sub control şi au crescut în primul semestru cu până la 20%, de peste trei ori mai mult faţă de avansul înregistrat în administraţia centrală, de 6%. România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani pentru suma de 12,95 miliarde de euro, bani care intră în rezerva BNR, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.
Locuinţe noi
Numărul locuinţelor date în folosinţă în trimestrul al treilea al acestui an a ajuns la peste 14.500 de unităţi, cu o creştere de doar 259 faţă de perioada similară a anului trecut, a anunţat INS. Peste jumătate din acestea au fost construite în mediul urban. În primele nouă luni, au fost terminate 38.170 de locuinţe, în creştere cu doar 1.507 unităţi faţă de perioada similară a anului precedent. Diferenţa majoră însă o constituie faptul că anul acesta 51,5% din totalul locuinţelor au fost date în folosinţă în mediul urman, pe când anul trecut 51,3% din locuinţe au fost construite în mediul rural.
În ceea ce priveşte zona în care s-a investit în construcţii noi au existat zone de creştere, precum nord-est-ul României, în urcare cu 376 de locuinţe, sud-vest, Oltenia, cu 200 de locuinţe, nord-vest, plus 192 de locuinţe, şi Bucureşti Ilfov, în creştere cu 123 de locuinţe. Însă au existat zone de scădere, precum centru, minus 374 locuinţe, sud-est, diminuare cu 239 locuinţe, şi vest, scădere cu 158 locuinţe, care au făcut ca media să fie în creştere cu 259 de locuinţe.
În trimestrul al treilea, nivelul investiţiilor nete a ajuns la 16,14 miliarde de lei, din care 9,39 miliarde de lei investite în construcţii noi şi 5,37 miliarde de lei în utilaje. Investiţiile în construcţii au scăzut în trimestrul al treilea cu 17,9%, însă cele mai afectate au fost investiţiile în utilaje, care au suferit un picaj de 43,5%.
STRĂINII ÎŞI SALVEAZĂ FIRMELE
Companiile care activează în România au primit de la acţionarii străini 749,8 milioane de euro în primele nouă luni, un aport dublu faţă de perioada similară a anului 2008, potrivit datelor furnizate de ONRC. Jumătate din această sumă, 345 de milioane de euro, a reprezentat-o de infuzia în firmele de asigurări, care au avut nevoie de aporturi suplimentare de capital pentru a face faţă pierderilor semnificative, amplificate de criza financiară.
Cea mai mare injecţie de capital într-o companie de asigurări, de 238,5 milioane de euro, a primit-o Groupama Asigurări, urmată de Uniqua Asigurări, 41,6 milioane de euro, şi KD Life, cu 14,7 milioane de euro.
DEFICITUL BUGETAR, ÎN CREŞTERE LA 6%
Deficitul bugetului general consolidat a urcat după primele 11 luni la circa 6% din PIB, de la 5,1% la sfârşitul lunii octombrie, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Gheorghe Pogea, citând date preliminare. FMI şi autorităţile române au convenit pentru acest an o ţintă de deficit de 7,3% din PIB, faţă de un program iniţial de 4,6% din PIB, dar ultimele prognoze indică un sold negativ la finele anului de 7,8%-8% din PIB.
"După primele 11 luni ale anului ne-am încadrat în ţintă. Mai avem 1,3 puncte procentuale pentru luna decembrie până la cifra stabilită cu FMI, de 7,3% din PIB. Au fost probleme de depăşire a cheltuielilor de personal la nivelul autorităţilor locale şi entităţilor autofinanţate. Suntem preocupaţi ca şi autotităţile locale să ia măsuri pentru încadrarea în parametrii stabiliţi cu instituţiile financiare internaţionale", a spus Pogea.
Potrivit raportului primei evaluări a FMI la acordul cu România, cheltuielile cu personalul ale autorităţilor locale şi entităţilor autofinanţate, precum universităţile şi spitalele, nu au fost ţinute sub control şi au crescut în primul semestru cu până la 20%, de peste trei ori mai mult faţă de avansul înregistrat în administraţia centrală, de 6%. România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani pentru suma de 12,95 miliarde de euro, bani care intră în rezerva BNR, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.
Locuinţe noi
Numărul locuinţelor date în folosinţă în trimestrul al treilea al acestui an a ajuns la peste 14.500 de unităţi, cu o creştere de doar 259 faţă de perioada similară a anului trecut, a anunţat INS. Peste jumătate din acestea au fost construite în mediul urban. În primele nouă luni, au fost terminate 38.170 de locuinţe, în creştere cu doar 1.507 unităţi faţă de perioada similară a anului precedent. Diferenţa majoră însă o constituie faptul că anul acesta 51,5% din totalul locuinţelor au fost date în folosinţă în mediul urman, pe când anul trecut 51,3% din locuinţe au fost construite în mediul rural.
În ceea ce priveşte zona în care s-a investit în construcţii noi au existat zone de creştere, precum nord-est-ul României, în urcare cu 376 de locuinţe, sud-vest, Oltenia, cu 200 de locuinţe, nord-vest, plus 192 de locuinţe, şi Bucureşti Ilfov, în creştere cu 123 de locuinţe. Însă au existat zone de scădere, precum centru, minus 374 locuinţe, sud-est, diminuare cu 239 locuinţe, şi vest, scădere cu 158 locuinţe, care au făcut ca media să fie în creştere cu 259 de locuinţe.
ACUM IN JURNALUL.RO
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. Acceptă propunerea unui interviu cu bucuria de-a putea vorbi limba natală.
Cu bugetul in piuneze fara bani pentru pensii si salariile bugetarilor, Cabinetul Boc alege calea investitiilor publice scumpe, aiuritoare si inutile de genul noului sediul al Serviciului de Protectie si Paza (SPP) pentru care a alocat numai putin de 136 milioane lei (32 milioane euro), scrie cotidianul Financiarul.
Dispariţia Mihaelei e foarte diferită, altfel decât celelalte plecări care au săpat adânc în durerea noastră de generaţie. Mi-a dat certitudinea "că numai ea, iubirea, se leagăna fluturând deasupra marginii Universului" şi că uneori oamenii pot fi perfecţi în sentimentele lor şi că timpul, sistemele, cuvintele încep să cadă din înţelesurile lor şi noi rămânem cei adevăraţi.
