În Statele Unite, preţurile de consum au înregistrat, în octombrie, o scădere fără precedent în cei 61 de ani de când este monitorizată evoluţia lor. Ieftinirea accelerată a produselor şi serviciilor îi bucură pe consumatori, dar îi alarmează pe economişti. Potrivit statistilor date publicităţii, recent, de Departamentul american al Muncii, indicele preţurilor de consum s-a redus cu 1%, într-o singură lună. Specialiştii anticipaseră o scădere de 0,8%, pe fundalul ieftinirii spectaculoase a carburanţilor. La mijlocul lui iulie, barilul de petrol costa 145 de dolari; acum el este tranzacţionat la sub 50 de dolari. Începând din vară, preţul energiei a scăzut constant: cu 3,1% în august, cu 1,9% în septembrie şi cu 8,6% în octombrie. De la o lună la alta, benzina s-a ieftinit cu 14,2% – un alt record absolut. Cu toate acestea, preţul la pompă rămâne cu 12% mai mare decât cel înregistrat în urmă cu un an. În octombrie, alimentele s-au scumpit în Statele Unite, însă cu doar 0,3%. O creştere de două ori mai mică decât cea înregistrată în luna precedentă. Inflaţia a ajuns la 3,7%, cel mai scăzut nivel din ultimele 12 luni. Vicepreşedintele Rezervei Federale, Donald L. Kohn, crede că riscul deflaţiei a crescut, deşi rămâne deocamdată îndepărtat. Kohn a asigurat că Guvernul american va interveni, la nevoie agresiv, pentru a împiedica o depreciere generală a preţurilor.

IEFTINIRI PE TOATE MERIDIANELE
O situaţie similară se înregistrează şi în Marea Britanie, unde Biroul Naţional de Statistică a anunţat marţi o scădere cu 0,2% a indicelui preţurilor de consum în luna octombrie. Inflaţia anuală a basculat de la 5,2% la 4,5%, în ciuda deprecierii lirei sterline. Scumpirea produselor din import a fost compensată de ieftinirea benzinei. O altă cauză identificată de specialişti o reprezintă ofertele promoţionale la produse alimentare, lansate în cascadă de supermagazine. Potrivit Biroului Naţional de Statistică din Regatul Unit, preţurile reduse la hrană şi la băuturile nealcoolizate au determinat, singure, o scădere a inflaţiei cu 0,11%. Circa 0,5% provine din ieftinirea transporturilor.
"Dacă în ultimele luni problema era inflaţia, anul viitor problema va fi deflaţia", a explicat premierul britanic Gordon Brown. Un raport al Băncii Angliei avertiza, încă din 12 noiembrie, asupra acestui pericol. Produsele şi serviciile s-au ieftinit semnificativ şi în zona euro, în special în Franţa şi Germania. În Japonia, preţurile au îngheţat. Chiar şi Beijingul este preocupat de răsturnarea bruscă a tendinţelor. Yi Gang, guvernatorul Băncii centrale a Chinei, a explicat recent: "Până în iunie, am fost nevoiţi să luptăm împotriva inflaţiei şi Guvernul chinez a reuşit să controleze această problemă. Acum, însă, Guvernul reflectează asupra măsurilor menite să prevină eficient o posibilă deflaţie".

ŞOMAJ
Pentru profani, scăderea preţurilor pare oricând un motiv de bucurie. Specialiştii atrag însă atenţia că ea nu este acelaşi lucru cu ieftinirea vieţii. Inflaţia negativă arată, de fapt, că oferta de produse şi servicii este mai mare decât cererea. Ceea ce aduce întotdeauna diminuarea producţiei şi a investiţiilor, creşterea şomajului, reducerea salariilor şi o încetinire a întregii economii. Odată instalată, deflaţia s-a dovedit a fi un fenomen foarte dificil de inversat. Japonezii au învăţat-o pe pielea lor, în timpul recesiunii din anii ’90 (perioadă pe care au botezat-o "deceniul pierdut").
Specialiştii subliniază că economia mondială nu se confruntă deocamdată cu deflaţia, ci doar cu o încetinire accentuată a inflaţiei. În zona euro, rata inflaţiei a scăzut de la 4% în iulie la 3,2% în octombrie, rămânând însă pozitivă. Ceea ce înseamnă că, pe durata unui an, preţurile continuă totuşi să crească.
Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie, concluzionează: "Este clar că ameninţarea inflaţionistă de anul trecut a dispărut. Este prea devreme să spunem că am trecut într-o etapă de deflaţie. Dar se poate întâmpla".

Spectrul falimentului la Citigroup

Citigroup, cândva cea mai mare bancă a lumii, ar putea să se vândă unor investitori, să dea părţi in companie sau să fuzioneze cu o altă instituţie financiară, din cauza problemelor pe care le are. Acţiunile sale au scăzut cu 50% în această săptămână, din care 25% numai în urmă cu două zile, până la valori de sub 5 dolari pe un titlu, cea mai mică din 1994 încoace. Vikram Pandit, directorul băncii, a anunţat recent un plan de a reduce numărul angajaţilor cu 52.000 la nivel mondial, prin vânzări de active, în plus faţă de cei 23.000 anunţaţi dinainte. Astfel, Citigroup va avea doar 300.000 de angajaţi, faţă de 375.000, câţi avea
când era la maximul său de activitate. Numai în fatidica şedinţă bursieră de după anunţarea disponibilizărilor, Citi a pierdut 26 de miliarde de dolari capitalizare, până la aceeaşi sumă. Faţă de capitalizarea de 274 de miliarde de dolari avută la finele lui 2006, diferenţa este imensă. Ieri, Citigroup ajunsese abia a 5-a bancă americană după capitalizare, fiind depăşită de JP Morgan, Bank of America, Wells Fargo şi Bancorp. Citigroup deţine active de 2.187 de miliarde de dolari, conform Forbes. Compania a primit 25 de miliarde de dolari din Planul de Salvare de 700 de miliarde, dar a raportat până acum pierderi nete de 20 de miliarde de dolari şi rescrieri în minus ale activelor cu 65 de miliarde de dolari. Experţii se tem că banca va avea pierderi de 3 miliarde de dolari pe următorul trimestru. Citi este al doilea mare jucător pe piaţa derivativelor bazate pe credite, cu un portofoliu de 3.600 de miliarde de dolari, potrivit revistei americane Business Week.Barry James, preşedintele James Investment Research, care manageriază active de 1,75 miliarde de dolari, spune că Citigroup este atât de integrată în economia americană, încât Guvernul nu o va lăsa să intre în colaps,
după modelul AIG.

• Daniel Ionaşcu