Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Negocierile cu FMI sunt aproape de finalizare. Prognozele economice arată bine pentru 2011 şi mai rău decât se credea pentru acest an. Economia va scădea în 2010 cu 1,7-1,9% faţă de 0,5%, cum s-a prognozat iniţial.
În schimb, de la anul economia îşi va reveni şi vom înregistra o creştere economică "bună", spune reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. După doi ani de recesiune, avansul PIB va fi susţinut de exporturi şi consum. "Anul viitor putem avea o creştere economică pozitivă. Acest lucru este foarte clar. Urmează să finalizăm dimensiunea ei", a declarat Mihai Tănăsescu, pentru Mediafax.
Economia va suferi o contracţie în 2010 de 1,7%-1,9%, cifra exactă urmând să fie stabilită de experţii FMI şi autorităţile române, aflate în prezent în discuţii.
Ţinta privind deficitul bugetar din 2010 va rămâne nemodificată, la 6,8% din PIB, deci bugetul va fi încorsetat între scăderea încasărilor bugetare şi împrumuturile de completare.
Arieratele nu au reuşit să intre în ţinta stabilită cu FMI şi Ministerul Finanţelor Publice va cere o nouă derogare. Calendarul privind ţintele de arierate negociat cu FMI în luna februarie stabilea reducerea stocului până la 1,27 miliarde de lei la finele lui martie, la 1,09 miliarde de lei la jumătatea anului, 810 milioane de lei după primele nouă luni şi 480 milioane de lei la sfârşitul anului.
Arieratele la buget trebuie eliminate în totalitate până la finele lunii aprilie 2011, când este stabilită şi închiderea programului cu FMI.
Nici cu absorbţia fondurilor de la UE nu stăm deloc bine. Atragerea a doar 38 milioane de euro de către România din fondurile europene disponibile, de ordinul miliardelor de euro, reprezintă "o ruşine dramatică", a declarat vineri, la Viena, preşedintele Erste Bank, Andreas Treichl. El a arătat că România trebuie să dezvolte infrastructura de transporturi prin investiţii în drumuri şi căi ferate.
"Sunt 35 de miliarde de euro care stau în Bruxelles pentru a fi investiţi în România. Suma de 35 de miliarde de euro ar putea face România una dintre cele mai interesante state din Europa. Cu 35 miliarde de euro ar putea fi create milioane de locuri de muncă în România şi, astfel, să fie ajutaţi oamenii să lupte contra şomajului", a spus Treichl.
Cu toate astea, reprezentanţii FMI prognozează că de la anul economia va creşte suficient ca deficitul bugetar să scadă până la 4,4% din PIB şi să nu mai fie nevoie de alte tăieri de salarii sau concedieri. Sigur, este vorba doar despre prognoze care pot fi ajustate în funcţie de evoluţiile ulterioare. Nu ar fi o excepţie în această perioadă tulbure în care peste tot în lume modelele şi tiparele economice par dezarticulate.
NEGOCIERILE PENTRU UN NOU ACORD VOR ÎNCEPE, PROBABIL, ÎN LUNA OCTOMBRIE
Discuţiile dintre autorităţile române şi reprezentanţii FMI şi Comisia Europeană pentru un nou parteneriat ar putea începe la umătoarea misiune de evaluare a acordului actual, în luna octombrie, a declarat Tănăsescu.
El a precizat însă că, după opinia sa, nu va fi necesar şi un nou împrumut. "Acest subiect nu a fost abordat acum. Cred că în perioada următoare, la vizita din octombrie, acest subiect va fi atins. Va depinde însă de decizia Guvernului. Ca economist, o părere personală dacă vreţi, o continuare a parteneriatului cu FMI şi Comisia Europeană trebuie să existe. Principial, cred că un astfel de parteneriat este benefic. (...) Nu cred că va fi nevoie de un nou împrumut", a afirmat Tănăsescu.
Actualul acord se va încheia la jumătatea lunii martie 2011. România va avea atunci nevoie de umbrela FMI pentru a putea să se împrumute mai ieftin pe piaţa internă şi pe cea externă. Statul are de acoperit o emisiune de eurobonduri de 700 milioane de euro care ajunge la scadenţă şi încă 1,4 miliarde din bonduri pe care le-a vândut în toamna trecută băncilor locale. La acestea se adaugă scadenţe la titlurile de stat în lei, în condiţiile în care mare parte din sumele împrumutate anul trecut pe piaţa internă au scadenţe scurte.
